Planul European pentru Cancer: Cum transformăm sistemul de sănătate pentru a asigura asistența medicală personalizată pentru fiecare cetățean. Document de poziție Centrul pentru Inovație în Medicină

  • Health literacy



COVID-19 a indicat nevoia de a reforma modul în care Uniunea Europeană se raportează la domeniul sănătății. Tratatul Uniunii Europene consideră sănătatea publică drept un domeniu de competență al Statelor Membre. Cu toate acestea, două inițiative lansate anul acesta la nivel european, Planul de Luptă împotriva Cancerului și Cancer Mission – aduc o nouă abordare: cancerul trebuie să fie prima boală împotriva căreia Uniunea Europeană să lupte într-un mod diferit decât a făcut-o până acum.

Centrul pentru Inovație în Medicină a publicat un document de poziție care include o analiză a situației cancerului în România și recomandări asupra direcțiilor pe care ar trebui să le includă Planul european de Luptă împotriva Cancerului. Prioritizarea nevoilor cetățenilor și asigurarea accesului echitabil la asistență medicală personalizată (PHC), reformarea sistemelor de sănătate și reevaluarea rolului UE cu privire la domeniul sănătății sunt pricipalele componente identificate de InoMed. Temele legate de sănătate trebuie să beneficieze la nivel comunitar de mai multă coordonare, schimb de bune practici, comunicare în timp real între actorii relevanți, finanțare și inovație.

abonare
InoMed Position Paper
Recomandările Centrului pentru Inovație în Medicină cu privire la Planul European de Luptă împotriva Cancerului

Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a discutat în cadrul emisiunii Raportuldegarda LIVE despre Documentul de Poziție asupra Planului European de Luptă împotriva Cancerului:

Inovația ar trebui să fie elementul care unește Estul și Vestul Europei

Principalul scop al Planului European de Luptă împotriva Cancerului este accentuarea rolului prevenției, detecției precoce, tratamentului și managementului bolii, având în vedere reducerea inegalităților dintre statele membre, dar și de la nivelul fiecărui stat.

România se află în topul 10 al țărilor europene care înregistrează cele mai ridicate rate de mortalitate prin cancer. O analiză publicată în 2017, în care au fost evaluate toate politicile incluse în Programele Naționale pentru Cancer în perioada 2001-2016 arată că politicile de sănătate din România se concentrează predominant pe screening și tratament. Aceastea sunt mai puțin orientate asupra prevenției cancerului, cercetării și monitorizării pacienților și nu se concentrează deloc asupra îngrijirilor paliative.

La începutul anului a fost lansat un document de referință pentru informarea politicilor de sănătate în domeniul oncologiei, „Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, realizat de către IHE (The Swedish Institute for Health Economics), care oferă decidenților o imagine clară asupra situației cancerului la nivelul Europei. Cancerul provoacă a doua cea mai mare povară a bolii, deși se estimează că 40-45% din cazurile de cancer pot fi prevenite. Există diferențe semnificative între țările din Vestul și Estul Europei în materie de access la inovația în oncologie. În țările cu nivel de trai scăzut, accesul la noile terapii oncologice este de numai 10-20%, în raport cu țările europene mai înstărite.

Nils Wilking - Comparator Report on Cancer in Europe

Având în vedere faptul că Planul European de Luptă împotriva Cancerului are pacientul în centru, Centrul pentru Inovație în Medicina a inițiat un studiu asupra atitudinilor și percepțiilor asupra cancerului. În acest sens, IMAS a realizat un sondaj în martie 2020 și unul dintre obiectivele urmărite a fost evaluarea modului în care românii se raportează la această inițiativă europeană. 41% dintre participanți consideră că Planul European pentru Cancer trebuie să se concentreze asupra îmbunătățirii prevenției și diagnosticului. 21% dintre persoane prioritizează accesul pacienților cu cancer la servicii medicale și 20% prioritizează investițiile în cercetare.

Studiu INOMED-IMAS atitudini și percepții ale românilor în legătură cu cancerul
Studiul INOMED – IMAS – Care sunt așteptările românilor cu privire la prioritățile Planului European de luptă împotriva cancerului?

Prevenția, diagnosticul, tratamentul și îngrijirile paliative, pilonii principali ai planului European de Luptă împotriva Cancerului, sunt intersectați transversal de o serie de provocări: accesul inegal la servicii, digitalizarea, cancer literacy, educația medicilor, finanțarea și modul de organizare a sistemului de sănătate. Centrul pentru Inovație în Medicină a formulat o serie de recomandări care să adreseze aceste provocări:

Pacientul în centru

Medicina personalizată în oncologie a trecut din etapa “nice to have” către etapa actuală, în care orice abordare ne-personalizată a pacientului cu cancer trebuie considerată malpraxis. Niciun pacient din Uniunea Europeană nu trebuie tratat altfel decât luând în calcul toate datele care pot fi generate despre tumora și despre organismul său. Personalizarea managementului cancerului nu trebuie să se limiteze la testarea pentru biomarkeri, ci trebuie promovată o abordare lărgită, de asistență medicală personalizată (personalised healthcare).

PHC poate fi implementată pe fiecare palier, astfel:

Prevenția cancerului trebuie să treacă de la prevenția bazată pe evoluția naturală a bolii și pe ceea ce sistemul de sănătate poate oferi, către o prevenție bazată pe modelul individual de risc al persoanei.

  • dezvoltarea infrastructurii de medicină genomică, astfel încât să se asigure o acoperire uniformă pe teritoriul UE
  • dezvoltarea unor molecular tumor boards la nivelul UE
  • identificarea, la nivelul EMA, a unor modalități de acces la tratament prin studii clinice, compassionate use sau off-label; realizarea unui registru unic european al studiilor clinice
  • realizarea, în cadrul European Health Data Space, a unui hub dedicat datelor genomice despre cancer; acesta trebuie să ofere pacienților posibilitatea de a-și dona datele, în condițiile unui consimțământ informat, cu păstrarea confidențialității, a securității și a siguranței datelor personale
  • promovarea de proiecte de cercetare interconectate cu practica medicală, pentru a pune în valoare științele omice – atât genomica, cât și transcriptomica, proteomica și metabolomica

Orice pacient cu cancer trebuie să beneficieze de un diagnostic rapid și precis. Dezvoltarea testărilor genomice comprehensive oferă șansa unui diagnostic precis, iar pentru multe forme de cancer reprezintă șansa de a avea un diagnostic și șansa la tratament

Sistemul de sănătate în centru

Sistemele de sănătate au nevoie de modele noi de guvernanță, finanțare și evaluare a rezultatelor în lupta împotriva cancerului.

  • Recunoașterea rolului unor jucători noi: organizațiile neguvernamentale non-profit

Pe lângă jucătorii tradiționali (sistemul public și privat), în ultimii ani, mai ales în Statele Membre în care dezvoltarea sistemelor de sănătate este sub-optimală, a apărut o nouă categorie importantă: organizațiile neguvernamentale non-profit. Rolul acestor organizații trebuie recunoscut la nivelul sistemelor de sănătate, asigurându-li-se accesul egal la luarea deciziilor, la finanțare și la coordonarea unor proiecte de anvergură (finanțate din fonduri europene) în beneficiul cetățenilor și al pacienților. Acest aspect este de o deosebită importanță când vine vorba despre accesul la inovația oncologică, deficitară tocmai în Statele Membre ale căror sisteme de sănătate sunt nereformate.

  • Transferul de cunoștințe prin proiecte de twining

Accesul egal al cetățenilor din toate Statele Membre la servicii medicale oncologice nu se poate realiza în condițiile în care există diferențe majore în privința accesului la tehnologii și la cunoștințe între Vestul și Estul Europei. Prin Planul European de Luptă împotriva Cancerului și prin Cancer Mission trebuie promovat transferul de cunoștințe, în paralel cu crearea infrastructurii de asistență medicală și de cercetare, prin intermediul unor programe de mentorat instituțional sau de twinning, între centrele oncologice de excelență și parteneri din Statele Membre din Estul Europei.

Serban Gheorghiu
Șerban Ghiorghiu, Board Mission on Cancer, despre rolul proiectelor de twinning

În cadrul evenimentului organizat pe 17 iunie de InoMed, „Europe’s Beating Cancer Plan – Closing the Gap between the East and the West through Innovation, tema proiectelor de twinning a fost abordată de majoritatea speakerilor prezenți.

Andrei Baciu, despre EU Cancer Plan
Andrei Baciu, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății – declarații în cadrul evenimentului EU Cancer Plan – Closing the Gap between the East and the West through Innovation
  • Folosirea datelor prin implicarea cetățenilor

European data space for cancer trebuie să promoveze donarea de date din partea cetățenilor europeni, pacienți cu cancer sau nu, direct într-un hub unic la nivelul Uniunii Europene, pentru a evita astfel barierele existente la nivelul sistemelor de sănătate (absența dosarului electronic, standarde diferite, neparticiparea la proiecte UE pe baze voluntare a unor State Membre etc). Această abordare ar avea o valoare și mai mare în contextul datelor obținute prin testarea genomică comprehensivă, a căror utilizare la nivelul sistemelor de sănătate din multe State Membre este limitată, pe fondul absenței cunoștințelor și a tehnologiilor necesare pentru a le da valoare.

  • Regândirea educației medicilor și protocoale unice europene

Educația oncologică trebuie regândită, prin promovarea unei curricule comune europene pentru cancer, implementată obligatoriu încă din perioada studenției. Medicii din toate Statele Membre trebuie să aibă acces la același bagaj de cunoștințe și o înțelegere unică și adaptată continuu evoluțiilor științifice, pentru a le putea garanta pacienților că vor avea parte de același nivel al asistenței medicale, oriunde s-ar trata în Uniunea Europeană. În context, realizarea unor ghiduri unice europene, prin implicarea ECCO și ESMO, ar putea contribui la asigurarea aceluiași standard ridicat în managementul și controlul cancerului în Uniunea Europeană

  • Fonduri europene: pay for value și control

Fondurile europene alocate pentru Planul European și pentru Cancer Mission trebuie utilizate la nivelul Statelor Membre pe principiul pay per value. Fiecare entitate care accesează fondurile alocate (public, privat, non-profit) trebuie să aducă valoare pentru cetățeni și pacienți prin proiectele pe care le derulează. Recomandăm implementarea unui mecanism de cooperare și verificare al Comisiei Europene pentru aceste proiecte, așa cum sunt mecanismele similare pe justiție implementate în România și Bulgaria.

  • Uniunea Europeană în centru

Inovația trebuie să devină un factor care să unească Estul și Vestul Europei, nu trebuie să fie un factor care să divizeze și mai mult. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă, cu atât mai mult în domeniul cancerului.

Citește și