Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Raport The Economist Intelligence Unit: România are nevoie de un Plan Național de Control al Cancerului Pulmonar

mm
18 Oct 2019
6143 Views

România are nevoie de un Plan Național de Control al Cancerului Pulmonar, ca element de bază într-o abordare integrată, intersectorială la nivelul politicilor publice, care să crească rata de supraviețuire și calitatea vieții pacienților.

Urmăriți declarația Dr. Cristian Bușoi, vicepreședinte Comisia de Sănătate din Parlamentul European:

abonare

Aceasta este una dintre principalele concluzii pentru România, anunțate astăzi de Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) și MSD România, în urma studiului realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU) – „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”. Studiul a analizat politicile și programele pe această temă în 11 țări europene și a identificat nevoia majoră de politici integrate pentru a transfora cancerul pulmonar într-o prioritate: educație pentru sănătate, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire, toate acestea la un standard european.

Cancerul pulmonar – principala cauză de deces în rândul bolnavilor de cancer la nivel european și la nivel global – continuă să provoace o suferință imensă în rândul pacienților și a celor dragi care sunt afectați de această boală. România se numără printre cele 11 țări analizate în cadrul acestui studiu, care și-a propus să evalueze nevoile neacoperite, în prezent, la nivel european și să identifice soluții concrete, acționabile, prin care sistemele de sănătate pot controla mai bine cancerul pulmonar și, în ultimă instanță, pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților. Gradul de conștientizare privind povara cancerului pulmonar este în creștere la nivel de autorități naționale, Planul Național de Control al Cancerului revenind pe lista de priorități. Un astfel de plan este de importanță vitală pentru a asigura o abordare integrată a serviciilor medicale oncologice pentru toți pacienții”, a declarat Dr. Mary Bussell, Associate – Health Policy and Clinical Evidence, Economist Intelligence Unit.

Dr. Mary Bussell, Associate – Health Policy and Clinical Evidence, Economist Intelligence Unit

Dr. Mary Bussell, Associate – Health Policy and Clinical Evidence, Economist Intelligence Unit

Dintre țările analizate, România este singura care nu are un plan național funcțional de cancer. De asemenea, România are nevoie să includă în ghidurile clinice pentru cancerul pulmonar proceduri de prioritizare a pacienților suspecți de cancer pulmonar, de trimitere în regim de urgență către consult de specialitate și de testele necesare în vederea obținerii unui diagnostic. Este nevoie, de asemenea, de un sistem de îndrumare către îngrijire secundară, terțiară și/sau paliativă, odată ce diagnosticul a fost obținut.

„Cancerul pulmonar a beneficiat în ultimii ani, atât de pe urma dezvoltării modalităților de diagnostic de precizie prin determinarea biomarkerilor, cât și ca urmare a aprobării unui număr impresionant de terapii țintite și imunoterapii, pentru formele avansate ale bolii. Ca medic oncolog, mă bucur pentru că le pot oferi pacienților mei din ce în ce mai multe variante de tratament care îi ajută să rămână în viață o perioadă mult mai lungă, dar și să aibă o calitate a vieții mai bună. În același timp, sunt preocupat ca de aceste inovații și de cele pe care le așteptăm în anii următori să beneficieze toți pacienții, cât mai repede. De aceea, susțin ideea prioritizării cancerului pulmonar prin crearea unui plan național care să abordeze această boală pe toate palierele, de la prevenție și screening la diagnostic și tratament”, a afirmat Conf. Dr. Șerban Negru, oncolog, Vicepreședinte al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România.

Conf. Dr. Șerban Negru, oncolog, Vicepreședinte al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România

Conf. Dr. Șerban Negru, oncolog, Vicepreședinte al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România

Concluziile raportului

În cadrul studiului au fost identificate cinci arii critice care contribuie la creșterea supraviețuirii și îmbunătățesc calitatea vieții pacienților cu cancer pulmonar, printre care se numără:

  • O îmbunătățire la nivelul planificării strategice și mijloacelor de colectare a datelor pentru a fundamenta acest proces: Planul Național de Control al Cancerului reprezintă piatra de temelie a acțiunii integrate și intersectoriale. Din cele 11 țări analizate, România este singura care nu are un plan național de cancer funcțional. Una din principalele probleme identificate este faptul că majoritatea țărilor nu au specificat în planurile lor și sursele de finanțare aferente. O astfel de omisiune reprezintă un risc pentru implementarea acestor planuri, în special în perioadele de austeritate;
  • Focus pe detectarea precoce a cancerului pulmonar inclusiv o evaluare pro și contra în ceea ce privește un program național de screening: ghidurile clinice pentru cancer pulmonar la nivel național ar trebui să includă un sistem clar de îndrumare către un consult de specialitate, intervale de timp și indicatori de calitate. În cele mai multe țări analizate, ghidurile nu includeau detalii cu privire la programele de screening, posibilitățile de a accelera obținerea unui diagnostic și sistemul de îndrumare către îngrijire secundară, terțiară și/sau paliativă. Screening-ul pulmonar este un subiect menționat în ghidurile clinice a șase țări – Finlanda, Olanda, Norvegia, Polonia, România și Suedia – dar acest lucru nu înseamnă că țările respective au programe naționale de screening; situație similară este și în România;
  • Poziționarea pacienților în centrul sistemului de sănătate și consultarea lor de către factorii de decizie: organizațiile de pacienți ar trebui să fie implicate activ în procesul de decizie. În timp ce fiecare dintre ţările analizate discută posibilitățile de diagnostic și tratament în cadrul ghidurilor clinice, doar șapte au avut un proces de decizie în care organizaţia de pacienți este parte inclusă. Șapte dintre țările analizate nu au inclus organizaţiile de pacienți în dezvoltarea ghidurilor clinice, iar şase țări nu au inclus organizaţiile de pacienți în procesul de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA);
  • Crearea unor sisteme care să asigure sustenabilitate și acces echitabil la tratamente inovatoare: prin intrarea în practica clinică a terapiilor țintite şi a imunoterapiei, testarea biomarkerilor a devenit tot mai importantă. Testele histologice şi terapiile inovatoare ar trebui să fie accesibile tuturor pacienților cu cancer. În timp ce testarea biomarkerilor a fost inclusă in ghidurile clinice în toate țările analizate, doar şase dintre acestea asigură compensarea pentru cei mai comuni biomarkeri pentru cancerul pulmonar: kinaza limfomului anaplastic (ALK), receptorul factorului de creștere epidermal (EGFR), ROS proto-oncogen 1, receptor tirozin kinaza (ROS1) și ligandul PD-L1;
  • Reducerea stigmatizării pacienților prin educația societății, creșterea nivelului de conștientizare și compasiune: în plus față de eforturile anti-fumat, ar trebui implementate programe de conștientizare pentru combaterea gândirii fataliste şi atitudinilor negative, reducând astfel stigma asociată cancerului pulmonar. Doar şase din ţările analizate au inclus servicii de suport psihologic în ghidurile clinice pentru cancer pulmonar. Este încurajator faptul că unele țări au evaluat modul în care pot fi reduse stigma şi barierele asociate acesteia în îngrijirea cancerului.

„Acest instrument de politici publice ne arată ce putem face pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer pulmonar și subliniază nevoia stringentă de cooperare între toți actorii din sistemul de sănătate. Avem acum o serie de oportunități în ceea ce privește consolidarea politicilor de control al cancerului pulmonar în România și ne luăm angajamentul să contribuim, în parteneriat cu factorii de decizie, la valorificarea acestor recomandări pentru optimizarea traseului și ameliorarea experienței pacientului cu cancer pulmonar, de la diagnostic la adaptarea la viața cu cancer”, a declarat Nicolas Renard, Managing Director MSD.

Nicolas Renard, Managing Director MSD

Nicolas Renard, Managing Director MSD

Despre studiu

Studiul a analizat 17 indicatori de performanță în 11 țări: Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Suedia și Marea Britanie. Indicatorii au fost împărțiți în cinci domenii legate de nivelul de conștientizare, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire. Fiecare țară a primit un scor pentru toți cei 17 indicatori. Odată ce s-a stabilit un scor preliminar pentru fiecare ţară, s-au organizat workshop-uri la nivel național cu participarea experților externi și locali pentru a discuta scorul și s-au dezvoltat recomandări de îmbunătățire a programelor şi politicilor publice. Rezultatele preliminare ale studiului au fost prezentate la Forumul European pentru Cancer din Bruxelles, din 2018. Un număr de 16 țări sunt analizate în plus, iar raportul final pentru faza a doua este așteptat în februarie 2020.

„Anunțatul Plan European de Lupta împotriva Cancerului și Misiunea de cercetare asupra cancerului promit să facă din cancer cea mai importantă temă medicală pentru Comisia Europeană, în anii următori. Pentru a maximiza acest moment în beneficiul pacienților români, va trebui să avem, în România, o abordare curajoasă, inovatoare și proactivă. În acest context, Raportul The Economist Intelligence Unit realizează o fotografie de moment asupra situaţiei cancerului pulmonar din România și din regiune, de la care se poate porni construcția unul model pilot de adresare a acestei maladii la nivelul sistemului de sănătate din România, ținând cont de contextul european menționat”, a adăugat Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină

Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină

Cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar are cea mai mare incidență și mortalitate dintre toate tipurile de cancer la nivel global: 1 din 5 decese provocate de cancer sunt rezultatul cancerului pulmonar. Între anii 2012 și 2018, numărul de cazuri de cancer pulmonar nou diagnosticate a crescut de la 1,8 milioane la 2 milioane la nivel global. Cu toate acestea, în mod istoric, cancerul pulmonar nu a beneficiat de atenția necesară, comparativ cu alte localizări ale cancerului.

Mortalitatea atribuită cancerului pulmonar este cea mai ridicată, peste 20% dintre
decesele prin cancer fiind atribuite acestei afecțiuni, mai mult decât ponderea însumată a deceselor prin cancer colorectal, cancer de sân și cancer de prostată. În fiecare an, în România sunt diagnosticate peste 11.000 de cazuri noi, reprezentând circa 13% din totalul cazurilor noi de cancer diagnosticate anual. Astfel, cancerul pulmonar se situează pe primul loc în România, atât în ceea ce priveşte numărul de cazuri diagnosticate, cât și ca număr de decese înregistrate în rândul bărbaților.

În majoritatea țărilor analizate, supravieţuirea la 5 ani în cancerul pulmonar este în
creştere, deşi în comparație cu majoritatea celorlalte tipuri de cancer, ratele de supraviețuire în cancer pulmonar rămân scăzute – de circa 10% față de supraviețuirea la 5 ani, atât pentru cancerul de sân, cât şi pentru prostată, care depașește 80% în Europa. România înregistrează cea mai scăzută rată de supraviețuire la 5 ani, de doar 10%, însă trebuie subliniat că acest indicator urmează un trend pozitiv în ultimii ani.

Supraviețuirea redusă şi calitatea slabă a vieții în cazul pacienţilor cu cancer pulmonar se datorează unui cumul de factori: diagnosticarea tardivă, acces redus la tratament şi un mix de fatalism şi stigmă sociala. Odată cu noile opțiuni de tratament disponibile, se constată necesitatea unei analize a situaţiei actuale în ceea ce priveşte povara bolii, pentru a investiga nevoi care nu au fost luate în considerare până acum şi pentru a face recomandări de îmbunătățire a modului în care sistemele de sănătate gestionează managementul bolnavului cu cancer pulmonar.

Povara bolii cancerului pulmonar, măsurată prin anii de viaţă pierduți (DALY), este una semnificativă: dublă comparativ cu cea a cancerului colorectal şi aproximativ de trei ori mai mare decât cea a cancerului de sân. Toate țările prezintă o tendință descendentă constantă a acestui parametru, România având totuşi rate variabile ale parametrului DALY în ultimii 15 ani.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.