Strategiile de renunțare la fumat, mai eficiente când sunt integrate într-un program de screening pentru cancerul pulmonar

  • Health literacy
Adriana Boată
18 septembrie 2019
Citit de 4836 ori.

Conform statisticilor, programele de renunțare la fumat conving aproximativ 10% dintre cei pe care îi vizează. Adesea, simplele îndemnuri și explicații oferite cu privire la efectele tutunului asupra sănătății, nu sunt suficiente.

Un studiu prezentat în cadrul conferinței mondiale a Asociației Internaționale pentru Studiul Cancerului Pulmonar (IASLC) și efectuat în Canada a demonstrat cum alăturarea unui program de renunțare la fumat la un program de screening a cancerului pulmonar, a reușit să aproape tripleze numărul celor care au decis să renunțe la tutun. Mai exact, este vorba de o rată de 27% de renunțare.

abonare

Cheia acestui succes a fost intuiția echipei de specialiști asupra importanței momentului în care o persoană participă la un program de screening pentru o afecțiune relaționată atât de puternic cu fumatul, cum este cancerul pulmonar. Este un bun moment pentru participanți să fie receptivi la mesajele cu privire la renunțarea la fumat, aceștia fiind deja sensibilizați de motivul pentru care se află în locul respectiv.

„În mod tradițional, abordăm renunțarea la fumat întrebând pacienții despre obiceiul lor, sugerându-le să renunțe, apoi le evaluăm disponibilitatea, spunând: << Ați lua în considerare renunțarea la fumat pentru următoarele 30 de zile?>>”, a declarat Dr. Renelle Myers, de la Universitatea British Columbia pentru Medscape Medical News.

Însă de data aceasta, abordarea a plecat de la premise diferite, mult mai aproape de scopul comun al participanților și echipei – evitarea unui tip de cancer.

Persoană care fumează
Conform statisticilor, programele de renunțare la fumat conving aproximativ 10% dintre cei pe care îi vizează. Sursa foto: pixabay

Combinarea celor două tipuri de programe s-a desfășurat astfel: în momentul în care oamenii au intrat în programul de screening, au fost informați prin interacțiune față în față, timp de 10 minute, cu privire la beneficiile încetării fumatului și automat transferați către QuitNow, o linie telefonică locală de renunțare la fumat. Fumătorii aveau oricând opțiunea de a nu continua drumul către renunțare.

Cu toate acestea, în ceea ce poate fi considerat un grup recalcitrant de pacienți, cu o medie de aproximativ 42 „pack-years of smoking” (pachete-an de fumat, o măsură care se poate traduce ca fiind numărul de pachete fumate pe zi înmulțit cu numărul de ani. În acest caz, cel mai probabil este vorba despre: 2 pachete pe zi, timp de 21 de ani), rata de renunțare la subscripția pentru linia telefonică QuitNow a fost destul de mică. 87% dintre fumători au fost de acord cu trimiterea automată la programul QuitNow și au acceptat o formă de serviciu de ajutor pentru renunțarea la fumat, inclusiv consiliere telefonică, mesagerie text, coaching online, farmacoterapie sau o combinație de aceste modalități.

„Fumatul nu este o alegere a stilului de viață sau un obicei; este un adaos cronic, iar țigările sunt cel mai eficient sistem de administrare a drogurilor conceput până acum. De exemplu, medicii nu ar întreba niciodată un pacient cu diabet nou-diagnosticat, dacă vor să se gândească la tratarea diabetului lor în următoarele 30 de zile”, a precizat Dr. Myers.

Tratând fumatul precum boala cronică care este, această echipă a găsit o metodă prin care strategia lor relativ agresivă, dar care nu o fost critică la adresa fumătorilor, să ducă la o rată de renunțare de 27%, care prin comparație cu rata de 10%, reprezintă aproape triplul.

Declarația privind tutunul a IASLC

Pe de altă parte, în timpul conferinței, Asociația Internațională pentru Studiul Cancerului Pulmonar a atras atenția asupra importanței încetării fumatului după un diagnostic de cancer și a îndemnat toți medicii să evalueze toți pacienții oncologici cu privire la consumul de tutun și să recomande renunțarea la fumat.

Pacienții oncologici care continuă fumatul după diagnosticare au o rată de mortalitate mai mare și un risc mai mare de a dezvolta și un al doilea tip de cancer. Efectele clinice ale fumatului după diagnosticul cancerului reprezintă o povară substanțială din punct de vedere a costurilor de tratament, conform Declarației emise de IASLC.

Comitetul IASLC pentru Controlul Tutunului și Renunțarea la Fumat a pornit această inițiativă de a susține implicarea medicului în controlul fumatului, deoarece, conform Dr. Jacek Jassem, de la Medical University of Gdansk, Polonia: „De prea mult timp aceasta a fost o problemă neglijată în educația profesioniștilor din domeniul sănătății. Mulți medici mai cred că este prea târziu pentru a oferi sprijin în renunțarea la fumat în urma diagnosticului de cancer. De asemenea, cei mai mulți pacienți cred că nu se poate câștiga nimic din renunțarea la fumat după diagnosticare”.

Declarația IASLC face mai multe recomandări:

  • Toți pacienții cu cancer ar trebui să fie evaluați pentru consumul de tutun și sfătuiți asupra beneficiilor renunțării la fumat;
  • La pacienții care continuă fumatul după un diagnostic oncologic, renunțarea la fumat bazată pe dovezi științifice ar trebui să fie încorporată în abordarea multidisciplinară a acestor pacienți și a membrilor familiei lor;
  • Programele educaționale privind combaterea cancerului ar trebui să includă instruirea pentru încetarea consumului de tutun, comunicare empatică în jurul istoricului consumului de tutun și renunțarea la acesta;
  • Consilierea și tratamentul privind renunțarea la fumat ar trebui să fie un serviciu rambursabil;
  • Statusul consumului de tutun, atât la înrolarea în studiu, cât și în timpul studiului, ar trebui să fie un element obligatoriu în baza de date a studiilor clinice prospective;
  • Studiile clinice făcute pe pacienții oncologici ar trebui să ia în considerare modele eficiente care să determine renunțarea pacienților la fumat.

Citiți întreaga Declarație a IASLC aici.

Citește și:


➤