Planul european de luptă împotriva cancerului: inovația, factorul care trebuie să reducă diferența Est-Vest
Anul acesta, pe 4 februarie, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, Comisia Europeană a început consultarea publică privind Planul European de Luptă Împotriva Cancerului, care va cuprinde acțiuni pe mai multe paliere: prevenție (stil de viață, poluare, vaccinare), diagnostic, tratament și supraviețuire. Planul european de luptă împotriva cancerului reprezintă o importantă oportunitate și pentru adresarea problemelor României din oncologie.
Pe 17 iunie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat evenimentul online „Europe’s Beating Cancer Plan – Closing the Gap between East and West through Innovation, la care au participat membrii ai Parlamentului European, experți în domeniul oncologiei și medicinei personalizate, reprezentanți ai industriei, dar și reprezentanții Guvernului României și Administrației Prezidențiale.
Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a moderat evenimentul și a explicat viziunea organizației pe care o conduce în privința direcțiilor pe care Planul European pentru Cancer ar trebuie să le urmeze:
Dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial pentru probleme de sănătate a explicat, în deschiderea evenimentului, perspectivele pe care Planul European pentru Cancer le poate deschide pentru România:
La începutul anului a fost lansat un document de referință pentru informarea politicilor de sănătate în domeniul oncologiei, „Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, realizat de către IHE (The Swedish Institute for Health Economics), care oferă decidenților o imagine clară asupra situației cancerului la nivelul Europei, astfel încât să stea la baza acțiunilor care se vor lua pentru a reduce povara bolii.
Unul din patru decese în Europa (26%) este determinat de cancer, a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare. Cancerul provoacă a doua cea mai mare povară a bolii, deși se estimează că 40-45% din cazurile de cancer pot fi prevenite. Cercetarea în domeniul oncologiei a condus către progrese în materie de screening, diagnostic și tratament. Oncologia a intrat într-o nouă etapă în secolul 21 datorită noilor terapii, mai ales progreselor în imuno-oncologie. Cu toate acestea, în țările cu nivel de trai scăzut, accesul la noile terapii oncologice este de numai 10-20%, în raport cu țările europene mai înstărite. Există diferențe semnificative între țările din Vestul și Estul Europei în materie de access la inovația în oncologie.
Nils Wilking, Profesor la Universitatea Karolinska și unul dintre autorii raportului, a prezentat în cadrul evenimentului, cele mai importante importante date legate de evoluția situației cancerului în Europa în ultimii 25 de ani:
Mortalitatea prin cancer a crescut cu 20% între anii 1995-2018, de la 1,2 milioane la 1,4 milioane de decese. Însă creșterea mortalității a fost semnificativ mai mică decât cea a incidenței cancerului, cu 50%. La nivel individual, această diferență se traduce prin creșterea supraviețuirii. Costurile directe în oncologie s-au dublat la nivelul Europei între anii 1995 și 2018. Țările est-europene cheltuiesc cel mai puțin, ceea ce reflectă cheltuielile în general mai scăzute în domeniul sănătății. Noile tipuri de terapii impun și schimbarea modelelor clasice de rambursare.
Prof. Wilking a explicat valoarea celor două instrumente esențiale pentru creșterea eficienței sistemelor de sănătate în țările mai puțin dezvoltate:
- Planul Național de Control al Cancerului care trebuie să fie realist, bazat pe dovezi și comprehensiv, să vizeze toate aspectele esențiale – de la diagnostic până la îngrijiri paliative;
- Registre Naționale pentru Cancer – care să cuprindă date solide, legate diagnostic și de toate tipurile de tratamente pe care le primesc pacienții.
Mesajele reprezentanților României din Parlamentul European
O componentă importantă în reducerea diferențelor dintre Vestul și Estul Europei ține de inovație, cercetare și dezvoltare, dar și de garantarea accesului echitabil la aceste componente. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu atrage atenția asupra necesității schimbării modului în care sunt distribuite fondurile pentru cercetare:
Victor Negrescu, europarlamentar, fost Ministru al Afacerilor Europene, a discutat modul în care utilizarea datelor poate transforma asistența medicală dar și cercetarea:
Un alt membru al Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță a comentat impactul pandemiei COVID-19 asupra situației pacienților oncologici și a adus în discuție modul în care cetățenii percep rolul Uniunii Europene asupra deciziilor din domeniului Sănătății:
Cristian Bușoi, europarlamentar, a subliniat nevoia de schimbare a managementului și cercetării în domeniul cancerelor pediatrice:
Perspective pentru accesul echitabil la inovație. Elementele esențiale – educația de calitate și transferul de cunoștinte prin proiecte de twinning
Prof. Mark Lawler este membru în conducerea European Cancer Organisation și expert în domeniul oncologiei și medicinei personalizate. Acesta a subliniat faptul că inegalitățile legate de accesul la inovația în oncologie între Vestul și Estul Europei sunt inacceptabile. Prof. Lawler atrage atenția asupra modului în care utilizarea datelor poate ajuta în cazul unei situații care necesită intervenția rapidă, cum este pandemia actuală. De asemenea, un aspect esențial în opinia acestuia este formarea medicilor și a cercetătorilor. Aceștia trebuie să primească o educație la standarde înalte indiferent de țara în care se află și să fie încurajați să rămână în țările în care se formează. Proiectele de twinning pot contribui mult la această strategie.
Alexander Roediger, Președintele EFPIA Oncology Platform a explicat ce înseamnă în viziunea organizației pe care o conduce, accesul la inovație în Europa. Dincolo de accesul la medicamente noi, care reprezintă într-adevăr o provocare mai există și alte componente care trebuie îmbunătățite – viteza cu care inovația ajunge la pacient, indiferent de zona din care acesta provine, modul în care sunt prescrise terapiile, colaborarea dintre diferiți stakeholderi. Un alt punct esențial adus în prim-plan de președintele EFPIA este noțiunea de cancer literacy și modul în care pacientul poate contribui la un acces mai rapid la inovație. Creșterea eficienței sistemului de sănătate trebuie să ia în considerare toate aspectele necesare.
Andrei Baciu, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății din România a atras atenția asupra modului în care oportunitatea reprezentată de Planul European pentru Cancer poate fi corelată cu implementarea unui Plan Național pentru Controlul Cancerului. Medicina personalizată, digitalizarea, educația sunt priorități identificate de Secretarul de Stat. De asemenea, acesta menționează transferul de cunoștințe între centrele din Vestul și cele din Estul Europei prin intermediul proiectelor de twinning, care sunt un obiectiv important, de care poate beneficia și România.
Mihaela Geoană, Președinte Think Pink Europe și al Fundației Renașterea a fost, de asemenea, prezentă în cadrul evenimentului. Think Pink include 25 de societăți din Europa axate pe sănătatea femeii și mai ales cancerul mamar, cu experiență în domeniul educației și comunicării.
Rolul educației tinerilor medici a fost un subiect important abordat de Dr. Alexandru Eniu, Deputy Scientific Director în cadrul European School of Oncology (ESO):
Șerban Ghiorghiu face parte din grupul de experți din cadrul Mission Board on Cancer și a menționat în cadrul evenimentului faptul că una dintre prioritățile sale este ca vocea României să se facă auzită la nivel european. Inițiativele pentru medicina personalizată, prevenția, accesul egal la tratamente inovatoare au fost printre temele abordate de reprezentantul Mission on Cancer. De asemenea, acesta a explicat conceptul de living labs.
Ioana Bianchi, External Affairs Manager în cadrul ARPIM a discutat despre rolul unei baze europene a datelor medicale – EU Data Cloud, despre rolul navigatorilor în oncologie și despre stabilirea unui traseu clar al pacientului în sistemul de sănătate:
Urmăriți mai jos o înregistrare de pe canalul de Youtube Raportuldegardă.ro care cuprinde o ediție specială dedicată evenimentului, în care Dr. Marius Geantă comentează cele mai importante mesaje transmise de participanți.
„Pandemia a adus sistemele de sănătate în punctul în care trebuie să se reformeze cu orice preț, iar la nivel european avem cel puțin două inițiative – Planul European pentru Cancer și Misiunea de Cercetare pentru Cancer – care pot să reprezinte acele instrumente în relație cu care noi, la nivelul UE, vom începe să acționăm în mod diferit” – Dr. Marius Geantă
Citește și
- Raport IHE. Impactul noilor tipuri de terapii oncologice asupra sistemelor de sănătate: stabilirea valorii medicamentelor personalizate și noi modele de rambursare pentru tratamentele cu potențial curativ
- Planul European pentru Cancer: consultarea publică, lansată în Parlamentul European. Care sunt principalele direcții? Ce spun președintele Comisiei Europene și comisarul european pentru sănătate