Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Cancerul pulmonar: cum poate fi scurtat traseul pacientului în sistemul de sănătate, de la primele simptome la accesul la tratament?

mm
29 Jun 2020
4426 Views

Cancerul pulmonar reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate atât la nivel național cât și la nivel european: în fiecare an, în România sunt diagnosticate în jur de 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, reprezentând circa 13% din totalul cazurilor noi de cancer diagnosticate anual. Având în vedere progresele din acest domeniu în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul, devine tot mai evidentă necesitatea unui Plan Național de Control al Cancerului Pulmonar care să se bazeze pe o abordare integrată a politicilor publice și care să urmeze aceleași principii cu planuri elaborate și aplicate în alte state europene. Acest subiect a fost discutat în detaliu în cadrul primei ediții a evenimentului online Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România, organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD. 

The Economist Intelligence Unit (EIU) Breathing In A New Era: O analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa

Studiul realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU) a analizat politicile și programele pe această temă în 11 țări europene și a identificat nevoile majore de politici integrate pentru a transforma cancerul pulmonar într-o prioritate: educație pentru sănătate, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire, toate acestea la un standard european. De asemenea, a reprezentat baza discuțiilor dintre reprezentanții medicilor, pacienților și autorităților prezenți la eveniment.

abonare
Statistici cancer pulmonar pierdere ani viață sănătoasă, mortalitate, costuri - raport The Economist 2019

Statisticile legate de cancerul pulmonar, pe scurt: mortalitatea acestuia este egală cu cea a cazurilor de cancer de sân, colo și prostată, combinate. În plus, și pierderea anilor de viață sănătoasă este semnificativă.

Analiza a inclus și un sistem de cuantificare a atitudinilor celor 11 țări asupra aspectelor esențiale în lupta contra cancerului pulmonar. În ceea ce privește politicile publice anti-fumat (un element esențial în prevenția cancerului pulmonar), România se află peste medie, însă sunt necesare îmbunătățiri în privința prioritizării cancerului pulmonar drept problemă de sănătate, în privința realizării unui acces facil la diagnostic precoce, precis și la tratamente de ultimă generație.

Oportunitățile subliniate de raport au reprezentat baza discuțiilor din cadrul evenimentului: o oportunitate este legată de necesitatea unui Plan Național de Control al Cancerului, în cadrul căruia cancerul pulmonar ar ocupa un loc important. În plus, și acumulările științifice, în special în domeniul screeningului și diagnosticului, conduc la oportunități importante: poziția sistemului de sănătate din România la nivel european s-ar ameliora în mod semnificativ în cazul implementării de politici de screening. Recunoașterea noilor stakeholderi din sistem, care includ organizațiile de pacienți și alte organizații non-guvernamentale conduc de asemenea la oportunități, la fel ca realizarea unui traiect rapid și facil al pacientului suspect de cancer de la screening, la diagnostic, la tratamentul potrivit la momentul potrivit.

A cincea recomandare se referă la îmbunătățirea metodelor de testare, care implică utilizarea de biomarkeri de la început și complet. Un element care nu poate fi ignorat este componenta psihologică și paliativă a acestui diagnostic, și necesitatea de sprijin specializat pentru pacienți și aparținători. Nu în ultimul rând, gestionarea cantității mari de date generate de acești pacienți este esențială, iar situația României poate fi îmbunătățită în acest aspect.

În cadrul evenimentului online discuția s-a concentrat pe aspectele de diagnosticare precoce și tratament, însă au fost explorate și rolurile clinicienilor, factorilor de decizie și pacienților în crearea de politici mai bune pentru controlul cancerului pulmonar.

Prof. Dr. Dana Lucia Stănculeanu, Președintele Comitetului Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR), a detaliat perspectiva specialistului oncolog asupra problematicii cancerului pulmonar în România.

Dintre țările analizate în raport, România are cea mai scăzută rată de supraviețuire la 5 ani, de aproximativ 10%, care urmează, totuși, un trend ascendent în ultimii ani. Un alt parametru esențial este numărul de ani de viață sănătoasă pierdută (DALY) din cauza acestui diagnostic, care are valori fluctuante de la an la an în România, față de tendința net descendentă din alte țări. La nivel european, și costurile directe și indirecte asociate cancerului pulmonar sunt semnificative, reprezentând 15% din totalul costurilor asociate cancerului.

Dr. Stănculeanu a subliniat importanța unui Plan de Cancer funcțional la nivel național, și gestionarea pacienților în cadrul unui tumor board, la nivel individual. Un astfel de plan necesită un statut legislativ clar, însă necesită și flexibilitatea de a se adapta la recomandările internaționale și europene. Alte elemente care ar contribui în mod major la îmbunătățirea prognosticului cancerului pulmonar în România ar fi dezvoltarea de centre comprehensive, care să aducă posibilitatea de screening mai aproape de populație, și de registre de pacienți, pentru a interpreta datele generate de pacienți și pentru a desprinde concluzii utile.

Problema diagnosticului precoce și precis- ce soluții pot fi identificate?

Conf. Dr. Laura Mazilu, medic oncolog la Spitalul Clinic de Urgență Constanța, a subliniat importanța unui program de screening eficient, care ar crește proporția de cazuri diagnosticate precoce, în stadii care pot fi tratate cu șanse reale de prelungire a vieții. Din experiența clinică, dr. Mazilu a afirmat că majoritatea pacienților sunt diagnosticați cu tumori avansate local și metastatice, cu o afectare pronunțată a stării fizice, ceea ce indică paliația drept unică variantă de tratament. În ceea ce privește componenta diagnosticului care implică biomarkeri, dr. Mazilu descrie un tablou mai optimist: datorită multiplelor programe de conștientizare și a accesului mai bun la testare, aceasta este reflexă în practica medicală pentru mulți oncologi.

Dr. Bogdan Tănase, directorul medical al Institutului Oncologic București, aduce perspectiva chirurgului toracic. O consecință naturală a unui program eficient de screening este o proporție mai mare de pacienți care pot fi tratați chirurgical, și chiar minim invaziv. În plus, chirurgia toracică este implicată și în procesul diagnostic, de puncție biopsie sub ghidaj CT, tehnică deficitară la nivel național. Combinarea unui program de screening bazat pe low-dose CT cu chirurgia minim invazivă ar scădea perioada de recuperare a pacientului, care se poate reîntoarce la viața de zi cu zi mai rapid, și dacă este necesar un tratament adjuvant chimioterapic, acesta poate fi administrat mai rapid după rezecția minim-invazivă.

Dr. Polixenia Iorga, medic oncolog la Spitalul Universitar de Urgență București, a subliniat un aspect frecvent trecut cu vederea, pe parcursul traseului pacientului prin sistem: accesibilitatea serviciilor medicale oferite de medicii de familie. De exemplu, aceștia nu pot prescrie examinare CT, cu sau fără substanță de contrast, care reprezintă un prim pas în diagnostic. Accesul la această primă investigație diagnostică este esențial mai ales în grupele de risc pentru cancer pulmonar (peste 50 de ani, consum de tutun, expunere profesională la noxe sau prezența bolii pulmonare cronice obstructive).

Dr. Raluca Pătru, medic oncolog la Spitalul Clinic Colțea, a reluat importanța comisiei multidisciplinare, formată cel puțin din oncolog, radiolog, radioterapeut și chirurg toracic. În plus, și traseul neclar al pacientului în sistemul de sănătate îngreunează în mod major identificarea în timp util a cazurilor tratabile de cancer pulmonar.

Camelia Ghiveciu, vicepreședinte CNAS, în cadrul discuției online pe tema Cancerului Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România

Camelia Ghiveciu, vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a adus detalii asupra programelor în oncologie, desfășurate de către CNAS și Ministerul Sănătății, care privesc atât politicile publice de sănătate, cât și serviciile terapeutice, curative. Ministerul Sănătății finanțează un program de screening și un subprogram de depistare precoce pentru grupul de pacienți la risc. 

Acțiunile întreprinse de MS și CNAS sunt relevante și în a doua parte a discuției, despre tratamentul cancerului pulmonar. Aceste instituții supervizează introducerea în sistemul medical al noilor molecule terapeutice, recent aprobate.

Problema accesului facil și rapid la tratament inovativ – ce soluții pot fi identificate?

Accesul pacienților la imunoterapii și tratamente țintite reprezintă un subiect important, care se confruntă cu întârzieri.

Discuția a continuat cu Andreea Bereczki, consilier al vicepreședintelui Parlamentului României și președintele Comisiei pentru Cancer, recent înființată în cadrul Parlamentului. Activitatea acestui grup de lucru a debutat activitatea la începutul anului 2020, printr-o serie de întâlniri cu specialiști din domeniul oncologic la nivel național. Pe parcursul discuției, a fost lansată invitația de a colabora și reprezentantului pacienților, pentru următoarele întâlniri ale grupului de lucru.

Cezar Irimia, președintele Asociației Pacienților cu Cancer din România, a prezentat perspectiva pacientului oncologic. În primul rând, este importantă implicarea acestora în procesul decizional, având în vedere că pacienții sunt principalii beneficiari. De asemenea, terapia potrivită nu este eficientă decât dacă pacientul accesează serviciile medicale potrivite la timp. Un program comprehensiv de screening și de ghidare a pacientului la serviciile medicale necesare debutează la nivelul serviciilor de medicină primară – în acest scop, va fi derulat un program de screening a pacienților de risc înalt, ghidați de medicii de familie.

Traseul pacientului în sistemul de sănătate – cum scurtăm timpii?

Un element menționat de mai mulți participanți la discuție – atât medici, cât și pacienți – este traseul pacientului cu cancer pulmonar în cadrul sistemului de sănătate din România. Graficul alăturat ilustrează complexitatea procesului: de la consulturi inițiale la medicii de familie, până la consulturi de specialitate oncologice, în cadrul cărora este prescris tratamentul, trecând prin numeroase alte consultații și investigații în vederea diagnosticului. Mai multe puncte din acest traseu necesită îmbunătățiri și au fost abordate în discuție.

Bogdan Tănase, Director Medical Institut Oncologic București, în cadrul discuției online pe tema Cancerului Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România

Bogdan Tănase, Director Medical Institut Oncologic București, în cadrul discuției online pe tema Cancerului Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România

Dr. Tănase a propus eliminarea etapei de realizare a unei radiografii pulmonare și înlocuirea acesteia cu realizarea unui CT, cu o eficiență net superioară în identificarea formațiunilor suspecte. Astfel, extinderea abilitării profesionale de realizare a unui CT și la medicii de familie ar scurta mult timpul petrecut de pacient în procesul de tratament al cancerului pulmonar.Mai mult, dr. Stănculeanu a propus și testarea biomarkerilor prin imunohistochimie la nivelul primei probe de biopsie preluată în procesul diagnostic – prin bronhoscopie sau puncție-biopsie. Testarea acestor biomarkeri într-un timp secundar anatomopatologic poate prelungi traseul pacientului cu câteva săptămâni.

Raportul The Economist Intelligence Unit BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa a reprezentat subiectul unei discuții RaportuldeGarda LIVE:

Citește și: