Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre Paxlovid, terapia antivirală orală contra COVID-19: „antiviralele au un rol foarte important, dar nu pot înlocui vaccinarea”




Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 9 noiembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și detalii despre single-cell functional precision medicine – testarea efectului terapiilor oncologice asupra celulelor tumorale individuale, ex vivo, care crește supraviețuirea pacienților cu cancere hematologice agresive. Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

abonare

Terapia antivirală orală Paxlovid reduce cu 89% riscul de spitalizare și deces din cauza COVID-19

Atât molnupiravir, despre care am discutat anterior, cât și paxlovid fac parte din aceeași categorie, și sunt folosite pentru prevenirea formelor grave, a spitalizării și decesului. Datele pe care le voi spune în continuare vin ca urmare a comunicării formulate de Pfizer, nu avem încă un feedback din partea autorităților de reglementare, dar acesta va veni. Eficacitatea, conform acestor studii clinice, este ceva mai mare, 89% pentru prevenirea spitalizării și deceselor la 28 de zile. Dacă ne uităm la decesele apărute în timpul studiului clinic, toate cele 7 au apărut în grupul placebo, niciunul în grupul celor care au primit medicamentul. Durata terapiei este tot de 5 zile, cu administrare de 2 ori pe zi.

O diferență este în co-administrarea acestui medicament împreună cu un alt antiviral, ritonavir, scopul fiind de a prelungi durata de viață a acestui medicament. (…) Vorbim despre o moleculă complet nouă care făcea parte dintr-o librărie de molecule contra SARS și care a fost adaptată specific împotriva COVID-19. Acoperă toate variantele virusului pe care le știm până acum. Conform rapoartelor de presă, costul este asemănător cu cel al molnupiravir – de ordinul câtorva sute de dolari, dar în Europa costul final va fi dat de negocierea pe care o va face Comisia Europeană în numele statelor membre.

Uitându-ne la aceste cifre, putem spune că pentru categoria de persoane care au un test RT-PCR pozitiv, care prezintă risc de evoluție către forme grave de boală (…) avem o soluție care poate să fie eficientă, poate să ajute foarte mult la nivel individual și poate să ajute la scăderea poverii pe sistemul de sănătate. Însă în continuare trebuie să promovăm valoarea vaccinării, aceste terapii nu pot înlocui vaccinarea. Pe de altă parte trebuie să le găsim locul în sistemul de sănătate. Devine din ce în ce mai important ca o persoană care are simptome să se testeze cât se poate de repede, iar odată ce este pozitivă să ia legătura cu medicul de familie dacă nu a făcut-o deja, iar medicul de familie să fie cel care decide în ce măsură se califică pentru a primi sau nu astfel de terapie.”

Molnupiravir și Paxlovid

Imunitatea generată de vaccinurile tip ARNm împotriva COVID-19 este de 5 ori mai eficientă comparativ cu imunitatea naturală post-infecție

„Dacă ne uităm la persoanele de peste 65 de ani, imunitatea obținută ca urmare a vaccinării cu acest vaccin ARNm este și mai mare – de 20 de ori mai eficient în prevenirea spitalizării. Vorbim într-adevăr despre beneficii, dincolo de orice dubiu, ale vaccinării, pe care în continuare trebuie să le comunicăm. Suntem într-o cu totul altă realitate față de acum un an de zile. Acum, din fericire, putem să avem genul acesta de date.

Foarte interesantă devine și discuția despre ce înseamnă imunitatea obținută ca urmare a trecerii prin boală, pentru că pare că vorbim despre o imunitate solidă, obținută în schimb cu prețul unor forme foarte grave de COVID-19. O persoană care are o formă foarte gravă, reușește să scape și să se refacă și după aceea are o imunitate solidă, dar cu ce preț și cu ce risc?

Pe când imunitatea obținută de persoanele asimptomatice sau cu puține simptome, este un tip de imunitate absolut ineficientă, dincolo de 3-6 luni de zile și cu atât mai mult în fața variantei Delta. Asta ar putea explica de ce în România, unde totuși un număr mare de oameni s-a infectat înaintea valului patru, pare că acea imunitate nu a fost suficientă în fața variantei Delta.”

Alte subiecte Esenția Covid-19 abordate:

  • Molnupiravir, prima terapie antivirală orală pentru COVID-19, a fost autorizată în Marea Britanie
  • Gena LZTFL1 se asociază dublarea riscului de deces din cauza COVID-19
  • SARS-CoV-2 nu infectează celulele de la nivelul sistemului nervos

 

Single-cell functional precision medicine: testarea efectului terapiilor oncologice asupra celulelor tumorale individuale, ex vivo, crește supraviețuirea pacienților cu cancere hematologice agresive

„Medicina de precizie adusă la nivelul fiecărei celule și la nivelul funcționării fiecărei celule. Vorbim despre această abordare în relație cu anumite cancere hematologice. Noi am vorbit mult despre progrese în tratamentul acestor tipuri de cancere, de la terapii țintite, imunoterapii, terapii celulare, dar ceea ce s-a văzut a fost că nu toți pacienții pot să beneficieze. Această abordare care își propune identificarea unei imagini în dinamică a proceselor de la nivelul celulelor tumorale. Această abordare vine și ne spune că, de fapt, celulele tumorale diferă și ele între ele, nu numai față de celulele normale ale organismului.

Analizând în detaliu procesele funcționale, informația genetică pe care o conțin, modul în care apare sinteza de proteine, ceilalți metaboliți ai celulelor respective, toate aceste informații obținute, intersectate cu librării de medicamente (care potențial pot să aibă un efect favorabil în acel gen de boli, dar care nu sunt neapărat validate prin studii clinice și nu sunt aprobate), genul acesta de analiză Big data la nivelul unei celule, dar și interacțiunea dintre toate aceste componente, puse față în față cu posibile soluții de tratament, chiar reușește în anumite situații să găsească tratamente pentru pacienții respectivi.”

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și: