Social prescribing: îmbunătățirea stării de sănătate prin schimbări de natură socială. Rolul datelor în atingerea potențialului maxim pentru sănătatea publică
„Social prescribing” (prescripția socială, tradus mot-a-mot) reprezintă un concept care nu își are corespondentul în sistemul de sănătate din România și se referă la posibilitatea ca medicul curant să recomande pacientului o serie de activități de natură socială, care ar putea să-i îmbunătățească starea de sănătate. Cu alte cuvinte, acest serviciu, recunoscut la nivelul sistemului de sănătate din Regatul Unit al Marii Britanii (NHS), este dovada faptului că în anumite cazuri, îmbunătățirea stării de sănătate poate fi obținută prin schimbări de natură socială ale stilului de viață și nu prin măsuri farmacologice sau clinice.
Cel mai recent raport al Open Data Institute (ODI) subliniază rolul esențial al datelor în facilitarea prescrierilor sociale. De asemenea, raportul evidențiază modul în care prescripția socială, utilizată la potențial maxim, ar putea duce la îmbunătățirea sănătății populației, la redirecționarea cererii pentru servicii NHS, la îmbunătățirea relațiilor intracomunitare și la o productivitate economică mai mare.
În contextul pandemic actual, raportul ODI se axează pe sănătatea mintală ca parametru esențial pentru determinarea bunăstării cetățenilor. Mai mult, ca urmare a măsurilor de reducere a transmiterii virale, la fel ca în majoritatea statelor, accesul la servicii medicale a fost mult îngreunat – de la începutul pandemiei, numărul de oameni care așteaptă tratamente NHS a crescut cu 20% și continuă să crească.
Conform datelor care încurajează adoptarea tot mai largă a SP în practică:
- 59% dintre medicii de familie din Anglia consideră să serviciul de SP le-ar putea reduce volumul de muncă;
- 4% dintre cazurile trimise la specialist ar fi putut fi rezolvate prin SP;
- 20% dintre pacienții care se adresează medicului au de fapt o problemă de natură socială.
Serviciile de „social prescribing” fac parte din Planul de Îngrijire Medicală Personalizată Universală din UK, care își propune să adreseze nevoile non-clinice ale cetățenilor.
„Prescripția socială înseamnă recunoașterea faptului că sănătatea și bunăstarea pacienților noștri sunt determinate nu doar de prezența sau absența unei afecțiuni clinice, ci și de o serie de factori sociali, economici și ambientali (de mediu). Prin utilizarea prescripției sociale, căutăm să punem în legătură oamenii cu serviciile comunitare și de asistență socială adecvate pentru a le răspunde nevoilor într-un mod mai holistic.” – Dr. Victoria Tzortziou Brown, East London Health and Care Partnership.
Sănătatea este influențată de factori sociali și ambientali
Deși poate suna redundant, modul în care sistemele sanitare au gestionat această dimensiune a sănătății lasă de dorit în anumite părți ale lumii. Conform piramidei lui Maslow, la baza existenței umane stau nevoile fiziologice primare (apă, hrană, adăpost etc.). Urmează nevoi care țin de siguranța persoanei, apoi de apartenența și recunoașterea socială, iar spre final, dezvoltare personală. Dacă aceste nevoi nu sunt satisfăcute, omul nu își poate îndeplini îndatoririle de bun cetățean. Dacă nevoia de supraviețuire primează, sănătatea are de suferit și, automat, sistemul de sănătate este la un pas de colaps în fiecare clipă.
Deși conceptul de prescriere socială pare că are sens numai în statele și țările dezvoltate, unde nevoile de bază au fost acoperite deja, acesta ar putea fi util și în state cu un nivel mai scăzut de dezvoltare, deoarece inegalitățile există și între comunitățile aceluiași stat, iar nivelul de trai al populației poate fi măsurat uniform doar prin metode statistice, de fapt.
Conform estimărilor NHS, un sistem de prescrieri sociale eficient ar putea reduce nevoile clinice cu până la 5% în primă fază – procentul poate varia de la comunitate la comunitate.
Concluzia ODI – Datele sunt fundamentale pentru „social prescribing”
În primul rând, pentru a eficientiza implementarea practicii de „social prescribing” este nevoie ca o serie de actori să își ofere sprijinul:
- Factorii decizionali: serviciul de prescripții sociale trebuie să opereze într-un sistem de sănătate sponsorizat adecvat;
- Factorii clinici: personalul medical actual trebuie să își dorească să se implice;
- Factorii de legătură: este nevoie de personal specializat care să îndrume către serviciile sociale potrivite după ce medicul curant face recomandarea (link workers);
- Factorul de timp: răbdare din partea tuturor actorilor implicați pentru a vedea rezultatele.
Pe lângă aceste puncte cheie, infrastructura de date este esențială în fiecare pas al procesului – incluzând infrastructura de tehnologia informației și comunicații (ICT), standarde de date și politici de gestionare corectă a datelor. Este nevoie nu doar ca fiecare autoritate să culeagă și stocheze corect datele, ci să și pună la dispoziție un timeline predictibil pentru momentele când va actualiza acele date, le va corecta sau va schimba metoda de raportare.
Cererea de SP se va clarifica pe măsură ce granulația datelor va crește și va permite o înțelegere cât mai personalizată a individului. De aceea, SP și colectarea / îmbunătățirea infrastructurii de date trebuie să evolueze în paralel.
Platforma ODI care ghidează prescrierea socială
ODI a mers un pas mai departe în cercetarea despre necesitatea datelor pentru SP – în urma acesteia a rezultat o hartă interactivă care ajută la clasificarea diverselor nevoi sociale în Anglia. Datele utilizate erau disponibile public și au fost culese de pe platforme ca Sport England, Public Health England, NHS England și așa mai departe.
În ultimul deceniu, atenția societății s-a îndreptat către înțelegerea mai clară a determinanților sănătății, care variază de la un continent la altul, de la un stat la altul, de la un oraș la altul, de la comunitate la comunitate și chiar în interiorul aceleiași familii. Nevoile noastre, deși pot fi încadrate în categorii mari, sunt pe cât de generale, pe atât de specifice.
De aceea, SP ar trebui să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat pentru o persoană. Pentru început, datele colectate de diverse instituții pot fi utilizate în scop secundar – pentru o mapare a nevoii sociale. De exemplu, doar integrând date despre sănătatea mintală și nivelul de șomaj, poți avea un tablou asupra cererii din anumite zone.
Alianța Globală pentru Prescrierea Socială
Raportul ODI analizează partea mai practică a social prescribing, tangibilă, însă conceptul este mai complex de atât.
În 2021, cu scopul de a susține eforturile ONU de dezvoltare durabilă 2030, World Health Innovation Summit a fondat The Global Social Prescribing Alliance, care se bazează pe 6 principii cheie:
1) Crearea unei narațiuni universale pentru redefinirea sănătății și bunăstării prin „regândirea medicinei”, „îngrijire personalizată” și „prescripție socială”.
2) Oferirea de leadership clinic prin dezvoltarea unei rețele globale de lideri în practica clinică.
3) Crearea de abordări inovatoare de dezvoltare comunitară, axate pe activele existente și structuri financiare durabile (model economic).
4) Implementarea Elementelor de bază pentru SP și dezvoltare: Arte – Natură – Exercițiu și Cunoaștere/Înțelepciune (coaching).
5) Crearea de soluții pentru forța de muncă pentru instituțiile de sănătate prin noi platforme.
6) Valorificarea soluțiilor digitale pentru a îmbunătăți informațiile și cunoașterea.
GSPA a lansat recent și un caiet de sarcini, cu scopul de a trasa direcții clare pentru redresarea post-pandemică, care nu mai poate fi făcută utilizând aceleași instrumente ca și până acum, dar așteptând un rezultat diferit.
Citește și:
- Raport Open Data Institute: „Utilizarea secundară a datelor în Europa”. Ce valoare ar putea aduce utilizarea secundară a datelor de sănătate în Romania?
- Ghidul OMS și UNESCO de implementare a „health-promoting schools”: de ce fiecare școală ar trebui să promoveze sănătatea
- Digital food environments și impactul asupra sănătății publice: recomandări OMS