Digital food environments și impactul asupra sănătății publice: recomandări OMS
Fumatul, sedentarismul, consumul de alcool și dietele nesănătoase sunt cei patru factori comportamentali principali de risc pentru decesele cauzate de bolile netransmisibile. Obezitatea contribuie la creșterea poverii BN în Regiunea Europeană a OMS. Numărul adolescenților cu probleme de greutate a crescut în ultimii 20 de ani în toată UE. Creșterea înregistrată în obezitatea infantilă din ultimii zeci de ani este cel puțin parțial cauzată de factori de mediu, cum sunt și sistemele alimentare din afara locuinței.
Centrul european OMS pentru controlul și prevenirea bolilor netransmisibile a publicat recent un raport privind mediile digitale alimentare (Digital Food Environment), care propune o serie de măsuri prin care inovația trebuie să contribuie la îmbunătățirea și utilizarea pe termen lung a acestor medii, promovând în același timp alegerile alimentare sănătoase.
Din ce în ce mai multe studii recente aduc dovezi clare asupra relației de cauzalitate dintre alimentație și apariția anumitor afecțiuni, dintre care cele mai cunoscute și cu o povară ridicată sunt cele cardiovasculare, oncologice și metabolice. De aceea, eforturile de promovare a unui stil de viață sănătos prin alimentație (și nu numai) trebuie să se reflecte la toate nivelurile. Desigur, înțelegerea profundă a complexității genetice umane din ultimele decenii demonstrează că nu toate bolile pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos și există o variabilitate mare în definirea acestuia, însă el rămâne un determinant al sănătății umane deosebit de important.
Mediile alimentare digitale sunt medii virtuale prin care sunt direcționate fluxurile de servicii și informații care influențează alegerile și comportamentul alimentar și nutrițional al oamenilor. Ele cuprind o serie de elemente, inclusiv social media, intervenții digitale de promovare a sănătății, marketing digital al produselor alimentare și vânzare cu amănuntul online a alimentelor.
Pandemia Covid-19, din nevoia de restricționare a contactului fizic, a condus la o creștere fără precedent a serviciilor de home food delivery. Mai mult, multe restaurante au renunțat la meniurile fizice și utilizează aplicații pentru client sau coduri QR pentru descărcarea meniului în format PDF. Toate aceste măsuri aduc un confort sporit clientului și promovează în același timp un management mai eficient al deșeurilor (meniurile virtuale nu vor trebui înlocuite la fel ca meniurile fizice – zero deșeuri de hârtie), contribuind la eforturile de diminuare a schimbărilor climatice.
Per total, un management eficient al sistemelor alimentare (food systems) influențează substanțial diminuarea schimbărilor climatice, conservarea biodiversității și resurselor naturale – mai puțină hrană irosită înseamnă mai puține resurse irosite pentru preparea ei, și așa mai departe.
Mediile alimentare digitale oferă atât oportunități, cât și bariere pentru alegerea unei alimentații sănătoase
Ultimele decenii au cunoscut o creștere a timpului petrecut de oameni pe platformele online. Marketingul alimentar a luat noi forme în spațiul digital și multe platforme au introdus vânzarea produselor alimentare și băuturilor în conținutul lor. Reglementarea comercializării produselor nesănătoase este dificilă în acest context.
Sectorul alimentar în afara casei (Out Of Home) a crescut rapid în ultimii ani și din ce în ce mai multe persoane accesează astfel de surse pentru diverse mese ale zilei. Aplicațiile de livrare de mâncare (MDA) – platforme care conectează clienții cu restaurantele și magazinele alimentare – sunt o parte a OOH și a sectorului alimentar care crește foarte rapid. Această creștere accelerată, diversitate și răspândire mare, fac ca sectorul să fie dificil de reglementat cu instrumentele actuale.
Digital food environments și sănătatea publică
Un sondaj recent din 10 țări europene a constatat că fiecare a cincea masă a zilei a fost consumată în afara casei, 80% dintre acestea fiind consumate într-o locație comercială. Deși digitalizarea este parte din viața noastră de zi cu zi, influența asupra comportamentului de consum alimentar nu este suficient înțeleasă. Prezența crescândă a influencerilor pe platformele digitale permite marketingului digital să crească consumul de gustări nesănătoase. Creșterea utilizării rețelelor sociale creează o conductă pentru promovarea diverselor diete, cum ar fi keto, fără gluten și paleo și permite livrarea unui bombardament de mesaje conflictuale de la experți autoproclamați în nutriție și exerciții fizice. În 2018, companiile au cheltuit nu mai puțin de 500 de milioane de dolari americani pe activitatea influencerilor.
Conținutul nerealist văzut în marketingul digital, creat printr-o editare atentă, poate încuraja comparații corporale nesănătoase și o obsesie cu dieta și așa-numitele alimente curate (clean eating). Tendințe precum acestea sunt dăunătoare, deoarece pot duce la o creștere a tulburărilor alimentare și a imaginii corporale.
Pe lângă influențarea prin digital marketing evident și influenceri, obiceiurile de consum ne sunt influențate și prin livrarea de conținut personalizat, construit pe baza datelor pe care le împărtășim cu anumite platforme. Aceste elemente îngreunează alegerile informate ale cetățenilor. În plus, un nivel scăzut de health literacy poate agrava situația. Accesul copiilor la astfel de conținut este foarte greu de restricționat. Deși Youtube impune o limită de vârstă de 13 ani pentru crearea unui cont, 80% dintre copiii cu vârste între 5 și 15 ani din UK au raportat că folosesc cu regularitate platforma. Astfel, copiii sub 13 ani au acces la reclame nepotrivite pentru vârsta lor, care le conturează comportamentele de mai târziu.
Cum poate contribui inovația la sisteme digitale alimentare mai sănătoase și sustenabile?
Tehnologiile digitale cu siguranță nu sunt un lucru rău, însă trebuie redirecționate către scopuri bune. Raportul OMS prezintă o serie de exemple și măsuri.
- Alegeri mai sănătoase: aplicații care permit consumatorilor să se informeze nutrițional, pe baza recomandărilor oficiale din ghiduri.
- Sustenabilitate: aplicații care promovează hrana crescută în condiții sănătoase, de la producători locali.
- Ghidaj alimentar: aplicații care conțin informații complete despre mâncare, de la ingrediente, la informații nutriționale și alte astfel de informații care se găsesc pe ambalajele produselor în mod normal, dar care nu apar de obicei în aplicații.
- Reducere deșeuri alimentare: aplicații care descurajează risipa alimentară prin diverse sugestii de reutilizare în alte rețete.
- Impact climatic: aplicații care ajută consumatorul să reducă amprenta de carbon prin monitorizarea comportamentului de consum și clasificarea lor în funcție de amprenta de carbon, sugerând comportamente mai sustenabile.
Citește și:
- OMS: Alegerile noastre sunt individuale, dar pot fi influențate. Rolul social media și influencerilor în promovarea comportamentelor sănătoase
- STUDIU. O dietă bogată în alimente ultraprocesate crește riscul de cancer colorectal. Peste 25% din aportul caloric al europenilor provine din aceste alimente
- Framingham Offspring Study: o dietă bogată în alimente ultra-procesate crește riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare