„Cod roșu pentru umanitate”: prima parte a celui de-al 6-lea raport ONU privind schimbările climatice. Care sunt principalele concluzii?




Omenirea se confruntă actual cu pandemia Covid-19, care a schimbat modul în care generațiile prezentului se raportează la problemele de sănătate publică și le conștientizează. Factorii de mediu (clima, calitatea aerului, apei, solului, fenomenele extreme etc.) influențează sănătatea și siguranța umană, făcând adesea diferența dintre viață și moarte. În 2015 a fost lansat termenul de „Planetary health” (Sănătate planetară), care se referă la interdependența dintre sănătatea civilizației umane și a mediului în care aceasta există. În aceeași idee, conceptul „One Health” face referire la sănătatea umană, animală și a mediului, aflate într-o strânsă legătură. Pe măsură ce societatea umană avansează tehnologic, iar nevoile cresc, presiunea pe mediul înconjurător este mai mare. Însă noi metode de eficientizare și reducere a impactului negativ sunt cercetate și implementate. De exemplu, deși multiple studii previzionau o creștere exponențială a amprentei de carbon ca urmare a serviciilor web globale, noi rapoarte arată că datorită noilor tehnologii, deși acoperirea și viteza au crescut foarte mult, amprenta de carbon nu a crescut proporțional cu acestea.

IPCC (The Intergovernmental Panel on Climate Change), grupul de lucru din cadrul United Nations (Organizația Națiunilor Unite), a publicat recent o primă parte a celui de al 6-lea raport privind schimbările climatice de la nivel global. Peste 14.000 de lucrări științifice au fost analizate și incluse în raport, de către peste 200 de specialiști, din 66 de țări. Forma finală a raportului este așteptată în a doua jumătate a 2022.

abonare

Al 5-lea raport a fost publicat în forma finală în 2013. La acel moment, specialiștii nu s-au pronunțat ferm asupra schimbărilor climatice extreme, ca valul de căldură și ploile torențiale experimentate în ultimii ani, afirmând însă cu 95% certitudine că oamenii sunt principala cauză care a dus la încălzirea globală începând cu 1950. Lucrurile se schimbă însă în 2021, UN declarând „cod roșu” pentru umanitate în ceea ce privește încălzirea globală (afirmația Secretarului General al UN, António Guterres) și subliniind o serie de trend-uri ireversibile.

Schimbările climatice se reflectă la fiecare nivel al sistemului: în atmosferă, oceane, asupra calotelor glaciare și pe uscat. Multe dintre aceste schimbări sunt fără precedent și se află în continuă transformare. Creșterea nivelului mării este însă un „fenomen ireversibil pentru următoarele secole și chiar milenii”.

  • Influența umană a încălzit clima într-un ritm fără precedent în cel puțin ultimii 2.000 de ani;
  • În 2019, concentrațiile atmosferice de CO2 au fost mai mari decât în ​​orice moment din ultimii 2 milioane de ani, iar concentrațiile de metan și oxid de azot au fost mai mari decât în ​​orice moment din ultimii 800.000 de ani;
  • Temperatura globală de suprafață a crescut mai repede din 1970 decât în ​​orice altă perioadă de 50 de ani în ultimii 2.000 de ani. De exemplu, temperaturile din ultimul deceniu (2011-2020) le depășesc pe cele din cea mai recentă perioadă caldă multiseculară, din urmă cu aproximativ 6.500 de ani;
  • Între timp, nivelul mediu global al mării a crescut mai repede din 1900, decât în ​​orice secol precedent în cel puțin ultimii 3.000 de ani.
  • Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la activitățile umane sunt responsabile pentru încălzirea cu aproximativ 1,1°C între 1850-1900 și, în medie, în următorii 20 de ani, temperatura globală este de așteptat să atingă sau să depășească 1,5°C adiționale.

Fenomenele extreme observate în ultima vreme, precum valuri de căldură, precipații, secete, ciclonuri tropicale se vor intensifica pe măsură ce temperatura medie globală crește. Odată cu atingerea pragului 1,5 grade celsius încălzire adițională, astfel de fenomene vor fi din ce în ce mai dese, iar în unele locuri vor deveni incompatibile cu sănătatea umană, agricultura sau creșterea animalelor. Mai mult, anotimpurile de căldură extremă vor fi mai lungi, în timp ce anotimpurile reci mai scurte.

Concret:

  • Va fi afectat ciclul apei în natură, rezultând regiuni cu inundații extreme și regiuni cu secetă severă;
  • Vor fi afectate ploile: nivelul de precipitații va crește la altitudini mari și va scădea în regiunile subtropicale;
  • Încălzirea suplimentară va amplifica dezghețarea permafrostului și pierderea stratului de zăpadă sezonieră, topirea ghețarilor și a plăcilor de gheață și pierderea gheții marine arctice de vară.
Photo by Dominik Van Opdenbosch on Unsplash

Desigur, gradul „extrem” al unui fenomen depinde foarte mult de locul unde acesta are loc. De exemplu, în SUA, un val de căldură este considerat un fenomen extrem dacă durează mai mult de 2-3 zile, la o temperatură de peste 32 de grade celsius. În România, codurile portocalii de caniculă au intrat în vigoare la peste 39 de grade.

Odată cu creșterea temperaturii globale și a nivelului mării, acumularea de căldură la suprafața terestră va fi din ce în ce mai mare. În ultimii ani, vedem aceste schimbări reflectându-se în incendiile sălbatice extreme din pădurile tropicale ale Amazonului (2019) și recent, în Europa (de exemplu Grecia sau Turcia). Inundațiile au fost de asemenea extreme în 2021. În provincia chineză centrală Henan, de exemplu, peste 300 de oameni au fost uciși și aproape 13 milioane au fost afectați de inundațiile care au înghițit regiunea la sfârșitul lunii iulie. Și cu doar o săptămână înainte, Europa de Vest a cunoscut cele mai grave inundații din ultimele decenii. Aproximativ 120 de persoane au murit după ce precipitații abundente au lovit Germania și Belgia, în timp ce Olanda, Luxemburg și Elveția au fost, de asemenea, grav afectate.

Photo by Marcus Kauffman on Unsplash

Ce putem face?

„Trebuie să acționăm decisiv acum. Economiile incluzive și verzi, prosperitatea, aerul mai curat și o sănătate mai bună sunt posibile pentru toți, dacă răspundem la această criză cu solidaritate și curaj” – a declarat António Guterres.

„Stabilizarea climei va necesita reduceri puternice, rapide și susținute ale emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea unor emisii nete de zero CO2. Limitarea altor gaze cu efect de seră și a poluanților atmosferici, în special metanul, ar putea avea beneficii atât pentru sănătate, cât și pentru climă”, subliniază co-președintele grupului I de lucru al IPCC, Panmao Zhai.

În afară de necesitatea urgentă de atenuare a schimbărilor climatice, „este esențial să se acorde atenție adaptării la schimbările climatice”, a declarat șeful WMO (World Meteorological Organization), Peteri Taalas, „deoarece tendința negativă a climei va continua timp de decenii și, în unele cazuri, mii de ani”.

„O modalitate de adaptare cu impact puternic ar fi investiția în sistemele de avertizare timpurie, servicii climatice și de asigurare a apei. Doar jumătate din cei 193 de membri ai WMO beneficiază de astfel de servicii, ceea ce înseamnă pierderi umane și economice mai mari. Avem, de asemenea, lacune grave în ceea ce privește rețelele meteorologice și de observare hidrologică din Africa, unele părți din America Latină și din statele insulare din Pacific și Caraibe, ceea ce are un impact negativ major asupra preciziei prognozelor meteo din acele zone, dar și din întreaga lume”, a subliniat șeful WMO.

Cod roșu pentru umanitate - raport ONU
„Cod roșu pentru umanitate”: prima parte a celui de-al 6-lea raport ONU privind schimbările climatice. Care sunt principalele concluzii?

Citește și: