#ESCCongress. Concentrația ridicată a poluanților din aer, asociată cu creșterea probabilității de a face stop cardiac




Conform Organizației Mondiale a Sănătății, anual sunt înregistrate aproximativ 7 milioane de decese în întreaga lume din cauza poluării atmosferice. În acest sens, patru organizații specializate în domeniul cardiovascular (Federația Mondială a Inimii (WHF), Colegiul American de Cardiologie (ACC), Asociația Americană a Inimii (AHA) și Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) au înaintat o inițiativă care să indice comunității medicale și autorităților din sănătate să urgenteze atenuarea impactului pe care poluarea atmosferică îl are asupra sănătății populației. Poluarea aerului a fost clasificată drept un potențial factor declanșator al stopului cardiac petrecut în afara spitalului, însă relația dintre acest eveniment cardiovascular și poluanți atmosferici specifici rămâne controversată.

Datele provenite dintr-un studiu prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie din acest an indică existența unei relații de tip doză-răspuns între poluanții atmosferici comuni și probabilitatea de a suferi un stop cardiac în afara spitalului. Conform rezultatelor, o concentrație mai mare de poluanți de tip PM10, PM2,5, dioxid de azot, monoxid de carbon, benzeni, dioxid de sulf și ozon cresc probabilitatea unui astfel de eveniment cardiovascular.

abonare

Studiul a fost realizat în patru provincii din sudul Lombardiei, cu mai mult de 1,5 milioane de locuitori, acoperind o suprafață de aproximativ 8.000 km2. Acesta a examinat asocierea dintre expunerea pe termen scurt la particule și gaze atmosferice poluante (PM10, PM2,5, dioxid de azot, monoxid de carbon, benzeni, dioxid de sulf și ozon) și incidența stopului cardiac.

 

Poluare atmosferică asociată cu creșterea probabilității stopului cardiac

Autorii studiului au determinat media incidenței zilnice a cazurilor de stop cardiac înregistrat în afara spitalului pentru anul 2019, iar apoi au comparat trendul creșterii sau scăderii incidenței zilnice cu această medie. Astfel, în 2019 în regiunea analizată au fost înregistrate peste 1.500 de cazuri de stop cardiac în afara spitalului, media incidenței zilnice fiind de 0,3 cazuri/100.000 de locuitori.

„Relația dintre concentrația poluanților individuali și posibilitatea de a face stop cardiac, pe care am observat-o, ar putea fi utilizată în viitor pentru prezicerea incidenței acestei afecțiuni în anumite zone geografice. Sperăm că monitorizarea poluanților atmosferici va putea îmbunătății eficiența serviciilor de sănătate” – afirmă Dr. Francesca R. Gentile, IRCCS Policlinico San Matteo Foundation, Pavia, Italia.

Analizele inițiale au indicat faptul că există o asociere directă între creșterea concentrației poluanților, cu excepția ozonului, și probabilitatea unei persoane de a face stop cardiac. După modelarea datelor în funcție de temperatura zilnică, rezultatele au arătat că o creștere a concentrației de poluanți, inclusiv a concentrației ozonului, se asociază cu o probabilitate mai mare de stop cardiac. Mai mult decât atât, s-a descoperit că odată cu scăderea temperaturii, probabilitatea riscului cardiac este amplificată.

Un pacient din 10, care au suferit stop cardiac în afara spitalului, a apelat serviciile medicale de urgență cu o zi înainte

Stopul cardiac este un eveniment cardiovascular fatal dacă nu se intervine. Fiecare minut în care nu se acționează scade considerabil șansele de supraviețuire. Estimativ, stopul cardiac cauzează unul din cinci decese în țările industriale, iar mortalitatea este de 90%. Studiile arată că rata de supraviețuire în caz de stop cardiac este mai mare în țările în care este obligatorie instruirea pentru resuscitare cardio-pulmonară în licee.

Conform unui studiu care a examinat simptomele resimțite de pacienții care au trecut printr-un stop cardiac în afara spitalului și care au apelat la serviciile medicale cu 24 de ore înainte, cele mai întâlnite simptome au fost:

  • probleme respiratorii/dificultate la respirație (59,4%)
  • confuzie (23,0%)
  • pierderea cunoștinței (20,2%)
  • angina pectorală (19,5%)
  • paloare (19,1%)

Dificultatea la respirație a fost unul dintre principalele simptome resimțite de pacienți. Asistența medicală de urgență a fost trimisă în 68,7% dintre cazurile în care pacienții au anunțat dificultăți respiratorii și în 83% din cazurile în care persoanele au semnalat angină pectorală. În ceea ce privește rata de supraviețuire, 81% dintre pacienții care au raportat probleme respiratorii au decedat pe parcursul a 30 de zile de la eveniment, comparativ cu 47% dintre cei care au raportat angina pectorală.

„Mai mult de 10% dintre pacienții care au suferit un stop cardiac au apelat la serviciile medicale cu 24 de ore înaintea instaurării evenimentului cardiovascular. Sperăm că prin conștientizarea problemelor respiratorii drept un simptom timpuriu al stopului cardiac, vom putea contribui, împreună cu o gamă largă de studii diverse, la identificarea mai multor caracteristici specifice acestui eveniment cardiovascular, astfel încât acesta să poată fi prezis și poate chiar prevenit în viitor” – afirmă autorul studiului Filip Gnesin, cercetător la North Zealand Hospital, Danemarca.

Datele analizate provin de la peste 4.000 de pacienți care în perioada 2016-2018 au suferit un stop cardiac în afara spitalului și au cerut asistență medicală de urgență cu 24 de ore înaintea instaurării acestui eveniment cardiovascular. Din datele luate în considerare, aproximativ 11,8% dintre participanți, având media de vârstă de 74 de ani și fiind preponderent de sex masculin, au apelat la serviciile medicale de urgență.

În prezent există cunoștințe limitate cu privire la existența semnalelor de alarmă în cazul instaurării stopului cardiac. Mai multe informații despre aceste semnale și despre simptomele instaurate timpuriu ar putea permite medicilor să determine cu acuratețe dacă un pacient se află la risc de stop cardiac, sau poate chiar să prevină evenimentul.

Citește și: