Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre alimentele ultraprocesate care cresc riscul de infarct miocardic, HTA și AVC
În cadrul ediției de pe 19 septembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:oo.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„În spatele acestor mituri sunt diverse interese din partea industriei, în acest caz ale celei care comercializează alcool sau sunt alte grupuri care generează genul acesta de idei. Este o idee fantezistă să te gândești că ai putea să previi obezitatea și diabetul zaharat consumând alcool, când ai la îndemână activitatea fizică pentru cei mai mulți oameni, un stil de viață, mai ales alimentar, care în sine să promoveze sănătatea ta ca persoană. Devine aproape halucinantă o ipoteză de genul acesta. Nu ar trebui să ne surprindă, am văzut în ultimele săptămâni în spațiul public și abordări care spun că prin consumul anumitor tipuri de tutun putem fi ajutați din punct de vedere al sănătății.
Din păcate, piața informațiilor științifice este invadată din ce în ce mai mult de informații de proastă calitate. Nu le-aș numi neapărat fake news, dar sunt informații de proastă calitate care, având în spate bugete de marketing consistente, ajung la foarte mulți oameni și generează tipul acesta de comportamente. A nu se înțelege că ar trebui interzis consumul de alcool, este evident că acest lucru nu se poate face și nici nu ar avea sens.
După cum trebuie înțeles că un consum în cantități mici de alcool trebuie tot timpul pus în contextul stării de sănătate a persoanei care consumă alcoolul respectiv – dacă are anumite boli, anumiți factori de risc și lucruri mai puțin discutate din păcate la noi, inclusiv metabolizarea alcoolului este o <<afacere>> individuală, depinde de modul în care sistemele noastre enzimatice sunt setate din punct de vedere al funcționării. Și asta poate să facă, de asemenea, diferența. Este o ecuație biologică mult mai complexă și cred că de la un punct încolo, chiar încercarea de a izola acești factori de risc, consumul de alcool, de alimente nesănătoase, fumatul cred că nu are neapărat sens pentru a obține rezultatele dorite și probabil ar trebui abordate ca niște clustere.”
„Studiile au captat impactul real al unor factori de risc asupra populației, luând în calcul faptul că populația nu este omogenă și există mai multe subgrupuri, iar fiecare reacționează în mod diferit. Într-adevăr, alimentele ultraprocesate reprezintă o mare problemă de sănătate publică. Este foarte ușor de înțeles mecanismul pentru că intervin în discuție determinanții comerciali ai stării de sănătate. Este suficient să deschidem un post de radio, nu Radio România Cultural, dar posturile comerciale, de radio sau de televiziune, sau aproape orice website de trafic mare unde vom vedea, dacă nu din primele secunde, cu siguranță în următoarele – un spot publicitar, o reclamă la ceva ce poate fi, fără discuție, încadrat în categoria de alimente ultraprocesate. Bugetele puse la bătaie sunt foarte mari, iar atunci spațiul informațional public este, de foarte multe ori, dominat și în mod constant invadat cu genul acesta de mesaje.
O altă componentă ține de omniprezența acestor alimente ultraprocesate. Este imposibil ca aproape în orice magazin ai intra să nu ai măcar câteva opțiuni. Fie că vorbim despre produse sărate, dulci și așa mai departe, sunt peste tot. În marile orașe nu mai zic, însă extrem de important în mediul rural sau orașele mai mici. De ce este atât de important? Deoarece aici apare a treia dimensiune care are legătură cu determinanții comerciali ai sănătății. Aceste alimente, în general, au prețuri mici și sunt accesibile. Dacă noi am corela acest lucru cu punctele anterioare și, pe de altă parte, cu puterea de cumpărare mai mică a oamenilor care trăiesc în zone rurale sau zona urban mică, ne dăm seama cât de ușor este de fapt, pentru oamenii din acele zone, pentru copii, să-și procure aceste alimente și să transforme consumul unor astfel de alimente într-un proces constant.
Cum am spus mai devreme și în legătură cu consumul de alcool, în mod evident aceste alimente nu pot fi interzise, însă doza face diferența. Cu alte cuvinte, consumul nu ar trebui să reprezinte o constantă, o normalitate, ci o excepție. Pentru că, în mod evident, trăind în tot acest spațiu informațional și comercial cu mall-uri și supermarket-uri, în mod clar, fiecare dintre noi este bombardat cu astfel de informații și la un moment dat devine receptiv. Aici este rolul autorităților de sănătate publică, să intervină și să limiteze expunerea oamenilor la aceste alimente ultraprocesate.”
„Este un subiect important pentru că, probabil cea mai importantă inovație în cardiologie din punct de vedere terapeutic în ultimii 15 ani a fost apariția unei noi clase de medicamente anticoagulante. Ele sunt disponibile compensate de ani buni și în România, deci nu reprezintă o noutate. Momentul lansării acestei clase de anticoagulante orale de nouă generație venea după mai bine de 50 de ani în care anticoagulantele se foloseau cu eficiență dar cu multe riscuri din punct de vedere al reacțiilor adverse și cu multe provocări de management. Indicațiile noilor generații de anticoagulante orale s-au extins. Una dintre cele mai importante este la persoanele care au fibrilație atrială.
Mai sunt și alte tulburări de ritm. Se știe că fibrilația atrială este însoțită de creșterea riscului de accident vascular cerebral din cauza faptului că inima nu se mai contractă în parametrii optimi, sângele stagnează în interiorul cavităților inimii, crește riscul de coagulare, de apariția unor trombi, iar la contracțiile ulterioare ale inimii acești trombi pot să ajungă în diverse organe precum creierul, apărând AVC-ul. Acest mecanism este cunoscut, este parte din fiziopatologia clasică. Anticoagulantele pe care le știam până la apariția acestei clase reușeau în destul de multe cazuri să reducă acest risc dar tot timpul exista o interferență între ce alimente consuma persoana respectivă și administrarea tratamentului.”
Alte știri discutate în emisiune:
- Excesul de țesut adipos abdominal se asociază cu atrofia cerebrală la adulții de vârstă mijlocie
- Glicemia crescută, chiar și la persoanele fără diabet zaharat, asociată cu un risc de până la 50% mai mare de boli cardiovasculare
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prima terapie orală care determină reducerea lipoproteinei (a) cu până la 65%
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre Rețeaua OMS Globală pentru Detectarea și Prevenția Bolilor Infecțioase
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul cardiovascular al femeilor în postmenopauză, dublu comparativ cu bărbații aflați la aceeași vârstă