#ESCCongress2023. Alimentele ultraprocesate cresc riscul de infarct miocardic, hipertensiune arterială şi accident vascular cerebral
Consumul de alimente ultraprocesate (UPF, ultra-processed food) creşte riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială, conform unor studii prezentate în cadrul congresului Societății Europene de Cardiologie de anul acesta, care a avut loc în Amsterdam. Aceste rezultate indică necesitatea unor noi reglementări în industria alimentară, precum obligativitatea etichetării produselor care se încadrează în categoria UPF, numeroase dintre acestea fiind promovate în prezent drept opţiuni sănătoase pentru dietă.
Primul studiu, care a avut loc în Australia, a inclus date colectate pe parcursul a 15 ani de la 10 000 de femei. Acele participante a căror dietă a inclus cea mai mare proporție de alimente ultraprocesate au avut o probabilitate cu aproape 40% mai ridicată de a dezvolta hipertensiune arterială, în raport cu participantele care au avut cel mai scăzut consum. Aceste rezultate s-au menţinut chiar şi după ajustările realizate în funcţie de conţinutul de sare, zahăr şi grăsimi.
Al doilea studiu a reprezentat o meta-analiză care a inclus în total 325 000 de persoane. Rezultatele au indicat că persoanele care consumă UPF în cele mai mari proporţii în cadrul dietei au o probabilitate cu 24% mai ridicată de a avea angină pectorală, infarct miocardic acut și accident vascular cerebral. Creşterea aportului zilnic de calorii reprezentate de UPF cu 10% a crescut riscul de boli cardiace cu 6%. Cel mai scăzut risc de boli cardiace a fost identificat la persoanele la care alimentele ultraprocesate au reprezentat mai puţin de 15% din dietă.
UPF sunt alimente care au parcurs multiple procesări în cursul fabricaţiei. Sunt adesea bogate în sare şi zahăr şi pot conţine aditivi alimentari şi conservanţi. Frecvent, au un conţinut redus de fibre şi nutrienţi, spre deosebirele de alimentele proaspete sau minim procesate, precum fructele şi legumele crude, iaurtul simplu şi pâinea de casă, care au nutrienţi în proporţii ridicate.
În prezent, însă, alimentele sănătoase nu reprezintă opţiunea nici cea mai disponibilă şi nici cea mai accesibilă ca preţ pentru majoritatea persoanelor. În Statele Unite și în Regatul Unit, peste jumătate din dieta tinerilor, persoanelor cu venituri scăzute sau din regiunile dezavantajate cuprinde în proporție de peste 80% alimente ultraprocesate.
Foarte multe persoane nu sunt conştiente de faptul că unele alimente pe care le consumă, cum ar fi supele de la magazin, iaurturile cu conţinut redus de grăsime, unele alimente cu etichete de tipul organic sau care protejează mediul înconjurător, sunt, de fapt, UPF şi consideră, prin urmare, că au o dietă sănătoasă dacă le includ în alimentaţie. Aceste alimente, însă, produc inflamaţie intestinală, alterează reglarea apetitului şi nivelurile hormonale. Consumul de alimente ultraprocesate se asociază cu numeroase boli, precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 şi cancerul.
Efectele alimentelor ultraprocesate trebuie investigate în continuare, întrucât nu sunt cunoscute mecanismele prin care ar putea determina diverse patologii şi care dintre substanţele conţinute sunt responsabile de aceste efecte.
Citeşte şi:
- #ESCCongress2023. Inclisiran scade colesterolul LDL cu 50% pe o perioadă de cel puțin 6 ani
- #ESCCongress2023. Primul tratament oral care determină reducerea lipoproteinei (a) cu până la 65%
- #ESCCongress2023. Ghidurile actualizate pentru insuficiența cardiacă: noi recomandări pentru extinderea utilizării inhibitorilor SGLT2