Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul cardiovascular al femeilor în postmenopauză, dublu comparativ cu bărbații aflați la aceeași vârstă
În cadrul ediției de pe 30 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Dacă ne concentrăm atenția, resursele de cercetare umane și financiare și buna credință spre a răspunde la întrebări esențiale, avem și șansa să obținem rezultate care îi ajută pe oameni. O altă întrebare esențială este: de ce femeile înainte de menopauză sunt mai protejate față de evenimentele cardiovasculare decât bărbații și ce se întâmplă postmenopauză?
Știam până acum că în postmenopauză, din păcate, riscul cardiovascular al femeilor crește. Studiul acesta vine și vorbește despre un risc dublu de evenimente cardiovasculare majore, comparativ cu bărbații de aceeași vârstă. Asta are legătură, în mod evident, cu factorii biologici despre care noi am vorbit săptămânile trecute. Au fost mai multe comunicări pe acest subiect, semn că este o întrebare care îi preocupă pe oameni, mai ales în contextul în care asistăm la fenomenul de îmbătrânire a populației și este cu atât mai important să înțelegem.
A înțelege de ce riscul cardiovascular crește este, de asemenea, extrem de important. Spuneam că am vorbit și săptămânile trecute despre factorii biologici specific legați de sex, în acest caz de sexul feminin, care influențează de fapt postmenopauză după ce apar modificările hormonale, dispare sau este diminuată foarte mult protecția asociată cu hormonii sexuali feminini. Atunci de unde organismul avea un scut de protecție față de constituirea plăcilor de aterom sau față de creșterea nivelului de colesterol, deodată acest scut devine ineficient și apar aceste fenomene.
Foarte important de știut, din punct de vedere al sănătății publice, trebuie adaptată capacitatea de sănătate mai ales în acele țări și regiuni în care numărul de persoane în vârstă este mai mare. Iar apoi trebuie să fii pregătit pentru intervenții care nu trebuie să fie reactive. Nu trebuie să așteptăm să apară un fenomen cardiovascular la o femeie pentru a interveni după aceea. Mesajul aici este ca momentul acesta al instalării menopauzei ar trebui să fie folosit ca un moment în care femeilor să le fie oferite soluții pentru a-și menține în continuare starea de sănătate.”
- Compoziția microbiomului tumoral ar putea explica de ce au crescut cazurile de cancer colorectal la persoane tinere
„În cazul știrii despre care discutăm este foarte bine că studiul microbiomului este luat în calcul pentru a răspunde la întrebările care nu aveau răspuns până acum în oncologie. Una dintre aceste întrebări care ținea de cancerul colorectal era că avem două mari grupuri de pacienți – persoane tinere cu vârsta sub 45 de ani care dezvoltă în general forme agresive de boală și persoane în vârstă, în general peste 70 de ani, la care boala este mult mai ușor de tratat, ținut sub control.
Tot timpul a fost această întrebare: ce definește, în afară de vârstă și de caracteristicile bolii, ce face diferența între cele două categorii? S-a încercat găsirea unor explicații în zona componentei genetice, a riscului genetic de a face acest tip de cancer mai devreme sau mai târziu în timpul vieții. Nu există o corelație care să explice această diferență. S-au încercat explicații care veneau din zona de nutriție. Știm discuția care a ținut ani de zile în legătură cu consumul de carne roșie preparată insuficient. Toți acești factori contează și sunt inter-relaționați cu microbiomul, cu bacteriile care există la nivelul tubului digestiv și care interacționează și cu elementele biologice propriei persoane, factorii individuali de risc și, în mod evident, cu alimentația. Pare că studiind microbiomul, structura acestuia, reușim să definim tipurile de bacterii care s-au izolat la pacienții tineri vs pacienții mai în vârstă. S-au remarcat diferențe între cele două categorii care ar putea să dea un răspuns la această întrebare.
Desigur, este un prim studiu care aduce această ipoteză. Mai departe cred că sunt multe direcții în care se poate merge și sperăm ca, pe lângă utilizarea acestei informații pentru optimizarea tratamentului […], genul acesta de informație să ne ajute să identificăm modalități de prevenție cu adevărat personalizate pentru categoriile respective de persoane la risc. Această abordare nu are legătură cu ceea ce noi știm că este în mod clasic oncologia, nu are legătură foarte mare nici cu ce știm că este cercetarea în acest domeniu, este parte din abordările noi, cu adevărat inovatoare și care își propun să răspundă, de fapt, la întrebări fundamentale. Aceasta este o întrebare fundamentală – de ce unele persoane fac acest tip de cancer la vârste tinere cu prognostic prost, în timp ce anumite persoane care fac acest tip de cancer la vârste înaintate au un prognostic mai bun?”
„Cum am spus și în cazul microbiomului, voi spune de câte ori se poate, tehnologia trebuie folosită pentru a răspunde la întrebări esențiale și una dintre marile urgențe în materie de oncologie în acest moment este cancerul pancreatic. În primul rând, pentru că diagnosticarea precoce este rarisimă și, din păcate, diagnosticarea tardivă sau în stadii avansate nu beneficiază încă de atât de multe soluții terapeutice. Cercetarea medicală se concentrează foarte mult și sunt absolut convins că lucrurile se vor schimba în următorii 2-3 ani din acest punct de vedere.
Esența aici este tocmai identificarea modalităților de a depista precoce cancerul pancreatic, ceea ce nu este simplu în primul rând din cauza localizării organului. Fiind localizat profund în abdomen, exceptând dezvoltarea la nivelul anumitor structuri ale pancreasului care vin în contact cu plexurile nervoase și pot să producă durere, în cele mai multe situații nu există simptome și de aceea, o perioadă lungă în care boala se dezvoltă, nu apar simptome și nimic nu atrage atenția. Încercările de a identifica modalități prin care cancerul pancreatic să fie depistat mai repede sunt multiple. Sunt încercări în zona biopsiei lichide, încercări în zona genomicii, am văzut încercări inclusiv de mixare a acestor domenii cu componenta de imagistică.”
Alte știri discutate în emisiune:
- Folosirea tehnologiei CRISPR-Cas pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene
- O definiție actualizată a sindromului Long COVID recunoaște 12 simptome caracteristice
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre primii bebeluși concepuți din 3 surse ADN
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre eficacitatea vaccinării anti-HPV cu o singură doză
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre mecanismele care determină cazurile rare de miocardită asociate vaccinurilor ARNm contra COVID-19