Esențial în sănătate publică: O definiție actualizată a sindromului Long-COVID recunoaște 12 simptome caracteristice

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.

abonare

Săptămâna 22 – 28 mai 2023:

Compoziția microbiomului tumoral ar putea explica de ce au crescut cazurile de cancer colorectal la persoane tinere

Un studiu prezentat în cadrul Întâlnirii Anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică arată că microbiomul persoanelor cu cancer colorectal a variat semnificativ în funcție de momentul diagnosticării cu boală cu debut precoce (vârsta de 45 de ani sau mai tânără) sau boală cu debut târziu (vârsta de 65 de ani sau mai mult). Rezultatele ar putea explica de ce multe persoane tinere dezvoltă cancer colorectal, în special cei care nu au factori de risc evidenți.

Incidența cancerului colorectal la persoanele cu vârste de sub 55 ani s-a dublat în ultimul deceniu. La această categorie de obicei apar tumori mult mai agresive. Studierea microbiomului oferă informații importante cu privire la mecanismele bolii, fiind o interfață între factorii genetici, de mediu, cei care țin de dietă și de sistemul imun.

Pentru realizarea studiului s-a testat ADN-ul tumoral și microbiomul de la 36 de pacienți cu cancer colorectal diagnosticați înainte de 45 de ani și de la 27 de persoane diagnosticate după 65 de ani. S-au detectat 917 specii de bacterii și fungi. În cazurile de cancer cu debut precoce s-au identificat mai frecvent bacterii din specia Cladosporium, în timp ce la persoanele la care boala a debutat tardiv au fost mai frecvente Peudomonas luteola, Ralstonia sp. și Moraxella osloensis.

Integrând date legate de profilul genetic tumoral cu date legate de alimentație obținute prin chestionare, autorii plănuiesc să continue studierea impactului microbiomului asupra progresiei tumorale. O altă direcție de cercetare este legată de microbiomul circulant, ceea ce ar permite testarea speciilor de bacterii direct din probe de sânge.

O definiție actualizată a sindromului Long COVID recunoaște 12 simptome caracteristice

Sechelele post-acute ale infecției cu SARS-CoV-2 (PASC) includ mai multe tipuri de simptome care persistă mai mult de 30 de zile după infecția cu COVID-19. Pentru a înțelege mai bine prevalența și severitatea simptomelor, experții de la National Institutes of Health (NIH), în colaborare cu Mass General Brigham, au lansat studiul Researching COVID to Enhance Recovery (RECOVER-Adult). RECOVER, unul dintre cele mai mari studii NIH finanțate vreodată, identifică 12 simptome definitorii ale sindromului. Concluziile, publicate în JAMA, includ un nou sistem pentru a evalua pacienții cu Long COVID.

RECOVER-Adult este un studiu prospectiv care a început înrolările în octombrie 2021, a urmărit armonizarea tipurilor de date existente asupra Long COVID și generarea unei definiții fundamentate științific a acestui sindrom.

12 simptome au fost identificate ca fiind caracteristice sindromului Long COVID, inclusiv starea de rău post-efort (oboseală debilitantă exacerbată de activitatea fizică sau mentală), pierderea sau modificarea mirosului sau gustului, amețeli, simptomele neurologice de tipul brain fog, simptome gastro-intestinale, palpitații și tuse cronică. Deși unele simptome, cum ar fi starea de rău post-efort, sunt experimentate de majoritatea persoanelor cu COVID lung, altele, cum ar fi pierderea sau schimbarea mirosului și a gustului, sunt mai puțin frecvente, dar totuși importante pentru identificarea celor afectați. Astfel, a fost dezvoltat un scor PASC, bazat pe simptome care ar putea facilita evaluarea inițială a celor infectați. Autorii menționează că scorul va fi îmbunătățit pe viitor, în funcție de noi date care vor perfecționa definirea categoriilor de populații la risc. De asemenea, rezultatele sugerează că reinfectarea, infecția cu o variantă pre-Omicron SARS-CoV-2 și absența vaccinării sunt asociate cu o frecvență și severitate mai mare a COVID-ului lung.

Obezitatea abdominală crește riscul de mortalitate la persoanele infectate cu SARS-CoV-2, stimulând apariția furtunii de citokine

Conform unui studiu publicat recent în Jurnalul PNAS, obezitatea abdominală este un factor de risc major pentru COVID-19, deoarece se asociază cu creșterea riscului de furtună de citokine și cu o mortalitate crescută. Datele indică faptul că în cazurile de obezitate abdominală, terapiile care interferă cu producția de citokine ar fi esențiale pentru managementul clinic.

A fost utilizată imagistica CT pentru a se cuantifica zonele de grăsime de la nivel abdominal și din țesuturile subcutanate și pentru a corela aceste valori cu severitatea și rezultatele COVID-19.

Caracteristicile COVID-19 au fost evaluate și pe modele animale. S-au inclus în studiu două tipuri de șoareci de laborator: cu mutații genetice la nivelul ligandului pentru leptină (grupul ob/ob) și cu mutații genetice în receptorul pentru leptină (db/db).

Prin comparație cu șoarecii db/db, șoarecii ob/ob aveau o greutate mai mare a ficatului și a țesutului adipos perirenal. Acest model a fost considerat sugestiv pentru obezitatea prin depunerea de țesut adipos predominant visceral (VAT). Acumularea țesutului adipos visceral s-a dovedit un factor de risc independent pentru mortalitatea prin COVID-19, chiar și atunci când erau prezenți alți factori precum vârsta înaintată, istoricul de infarct miocardic, boala cronică de rinichi. Persoanele cu obezitate abdominală sunt susceptibile la forme severe de COVID-19, comparativ cu cei cu un IMC crescut sau cu obezitate cu o componentă dominantă a grăsimii subcutanate.

Concentrația mai mare de macrofage și adipocite în cazul VAT a condus, de asemenea, la un răspuns inflamator exacerbat și, în consecință la o evoluție clinică nefavorabilă, în special în rândul pacienților tineri. Experimentele in vivo au arătat că expunerea la SARS-CoV-2 crește riscul de mortalitate la șoarecii ob/ob, în timp ce toți șoarecii db/db și de control au supraviețuit.

Folosirea tehnologiei CRISPR-Cas pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene

Universitatea din Exeter, în colaborare cu Institutul de Hidrobiologie din Dresden au publicat un studiu în Microbiology prin care este descrisă o strategie de a utiliza sistemul de editare genică CRISPR-Cas pentru a bloca rezvoltarea rezistenței la antimicrobiene.

Bacteriile dezvoltă mecanisme de rezistență atunci când anumite gene sunt transportate între diferite gazde. O modalitate prin care se întâmplă acest mecanism este prin plasmide – fragmente circulare de ADN, care se pot răspândi cu ușurință între bacterii și se pot reproduce rapid. Acest proces poate apărea la oameni și în condiții de mediu, cum ar fi mediul acvatic.

Sistemul CRISPR este de obicei introdus în organism folosind o plasmidă sau un bacteriofag, modificate în laborator. După ce pătrund în celulele receptoare, enzima Cas9 clivează o secvență ADN marcată de ARN-ul ghid (sgRNA). Acest lucru duce la scindarea cromozomilor și moartea celulelor sau la clivarea plasmidelor și resensibilizarea la antibiotice. În noul studiu s-a modificat genetic o plasmidă care poate ținti specific genele de rezistență la Gentamicină , un antibiotic frecvent utilizat în practică. Până acum, studiile în care s-au folosit sistemel similare de editare genică foloseau vectori bazați pe plasmide sau bacteriofagi pentru o gamă redusă de specii bacteriene. Noul sistem raportat în Microbiology permite eliminarea de plasmide asociate cu rezistența la antibiotice pentru un spectru larg de tipuri microbiene.

Administrarea unei doze booster din vaccinul anti COVID-19 nu crește riscul de avort

Un studiu observațional publicat în JAMA a evaluat riscul de avort spontan la persoanele care primesc o doză de rapel înainte de săptămâna 20 de sarcină. Au fost incluse peste 100.000 de femei gravide, aflate în perioada cuprinsă între săptămânile 6-19 de sarcină, din sistemul de sănătate Vaccine Safety Datalink (VSD).

Studiile anterioare au arătat că vaccinarea primară COIVD-19 este sigură în timpul sarcinii și nu este asociată cu un risc crescut de avort spontan. Mai multe studii au arătat, de asemenea, că infecția cu SARS-CoV-2 poate fi mai gravă în timpul sarcinii și poate duce la o evoluție mai severă pentru mamă.

Noile rezultate susțin siguranța vaccinării cu a treia doză de rapel în primele săptămâni de gestație. Nu s-a identificat o asociere între administrarea unei doze de rapel din vacinurile monovalente COVID-19 (vaccinurile ARNm Pfizer și Moderna au fost analizate) și avortul spontan înainte de săptămâna 20.

Esențial Covid-19 și alte amenințări de sănătate publică