Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre mecanismele care determină cazurile rare de miocardită asociate vaccinurilor ARNm contra COVID-19
În cadrul ediției de pe 9 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
- OMS: Pandemia COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate publică de interes internațional
„Aș spune că, în primul rând, este o veste pe care cineva trebuie să o dea. Când vorbim, astăzi, suntem la câteva zile de când OMS a făcut acest anunț că pandemia COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate publică de interes internațional, dar continuă să fie o temă de sănătate publică. Cu alte cuvinte, mesajul este că din punctul de vedere al societății în ansamblu, al oamenilor, pandemia s-a terminat și oficial. Nu am văzut în prea multe locuri știrea asta în acest timp, nici vorbă de interpretări, comentarii, nu mai zic de analize sau rapoarte despre ce am învățat în acești 3 ani. Pe de altă parte, așa cum am obișnuit ascultătorii, trebuie să spunem și acest lucru, am anticipat că anul 2023 va fi anul în care pandemia va fi declarată terminată. Am spus asta încă din 2020. Nu trebuie să știi altceva decât noțiuni de bază de sănătate publică și de virusologie, nu trebuie neapărat să fii expert, dar să ai aceste noțiuni ca să-ți dai seama exact cum sunt ciclurile de viață virale.
Riscurile iminente pentru România vor fi foarte greu de cuantificat, întrucât, pe de-o parte, datele pe care le avem sunt irelevante și pe de altă parte, nu vedem un interes al nimănui, de la zona academică la cea publică pentru a înțelege exact ce s-a întâmplat. Este o afirmație pe care o face directorul OMS și îmi permit să îl citez: <<cel mai rău lucru pe care l-ar putea face orice țară acum este să folosească această știre ca motiv pentru a-și lăsa garda jos, pentru a demonta sistemele pe care le-a construit sau pentru a transmite mesajul oamenilor că pandemia COVID-19 nu este un motiv de îngrijorare>>. Noi am auzit acest mesaj de la experți, de la politicieni în ianuarie 2020 pentru prima dată. L-am auzit din nou, repetat în ultimii ani. Vă dați seama cât de mare este decalajul între realitate și această opinie a OMS.”
„Ezitanții și cei care nu sunt interesați dintr-un motiv sau altul de subiect, fie că nu a ajuns informația la ei, nu percep riscurile unor anumitor boli și așa mai departe – acestea sunt categoriile care trebuie targetate de campaniile de vaccinare. Studiul s-a uitat la această categorie de părinți ezitanți care aveau întrebări, care au primit răspunsuri la acele întrebări, au decis să-și vaccineze copiii și au devenit influenceri pentru alți părinți care erau în aceeași situație.
Opinia pro-vaccinare a acestor părinți a fost întărită de un al doilea nivel dacă și personalul medical venea cu aceeași opinie. Acum este o ecuație mult mai complicată și complexă în același timp, care presupune pe acest lanț interacțiunea pe de-o parte la un capăt al lanțului între părinți ezitanți care caută răspunsuri la întrebări și posibil că le primesc de la medici și de la personalul medical sau se informează și cumva ajung să dezvolte o opinie favorabilă. După aceea este interacțiunea dintre părinți și părinți, iar această opinie este consolidată de fapt de ceea ce lumea medicală vine și spune. Este o ecuație complexă și diferită de modul acesta unidirecțional în care a funcționat campania de vaccinare în România, în care medicii spuneau și era de la sine înțeles că ceilalți trebuie să urmeze ceea ce spuneau medicii. Același studiu spune că tipul clasic de mesaj emis de medicul pediatru sau de asistenta medicală <<vaccinul este bine tolerat cu puține efecte adverse>> a fost de-a dreptul ineficient.”
- Noi date despre mecanismele care determină cazurile rare de miocardită asociate vaccinurilor ARNm contra COVID-19
„A fost o emoție mare pentru că, la fel ca în cazul trombozelor care au apărut după vaccinarea cu vaccinul produs de Astrazeneca, și în această situație, tentația inițială (pentru că așa se întâmplă atunci când pui în practică propaganda, propaganda exclude alte opinii decât cele oficiale) într-un sistem de propagandă pro-vaccinare a fost să negi orice altceva, inclusiv aceste reacții adverse care sunt o realitate. Erau parte din prospectele vaccinurilor respective și fiind parte din prospect, medicii știau că pot să apară.
A fost situația, de altfel, și cu reacțiile anafilactice, încă de la început, de o gravitate mult mai mare decât miocardita. Pericardita și miocardita asociate vaccinării cu vaccinurile bazate pe ARNm de fapt reprezintă niște situații relativ ușor de diagnosticat pentru că apar în general la bărbați tineri, la câteva zile de la vaccinare, presupun un sindrom febril și tulburări ale ritmului cardiac. Cu medicație antiinflamatoare, simptomatologia dispare în câteva zile și dispare cu totul. Nu apar complicații pe termen lung și nu apar complicații fatale dacă acest episod este foarte bine documentat. Nu știu să fi fost vreo situație de complicații pe acest subiect.
Sigur că la acel moment nu aveai cum să identifici mecanismele. Au existat ipoteze care vorbeau despre faptul că proteina Spike ar fi de fapt implicată în apariția acestor cazuri. Studiul ne arată că nu e vorba de implicarea directă a proteinei Spike, ci despre modul în care vaccinul de fapt activează mai multe verigi ale sistemului imun, iar o parte din acest răspuns imun este față de componente ale miocardului și pericardului. Este o reacție imună încrucișată care explică de ce apar aceste complicații.
Suntem într-un punct în care cred că ar trebui să fie o lecție învățată a pandemiei, cât de importante sunt datele din viața reală în evaluarea precisă a unui medicament, a unui vaccin în cazul de față. Cât de important este să colectezi și să analizezi aceste date pentru a înțelege exact care e valoarea respectivului medicament. Sper că totuși vom avea și în anii următori cât mai multe astfel de analize, de studii bazate pe date din viața reală pentru că numai generând astfel de studii, de date, putem să discutăm despre modul în care oamenii își vor păstra, redobândi sau dobândi încrederea în vaccinare ca act medical.”
Alte știri discutate în emisiune:
- FDA aprobă primul vaccin pentru virusul respirator sincițial pentru persoane cu vârsta de peste 60 ani
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre eficacitatea vaccinării anti-HPV cu o singură doză
- Dr. Marius Geantă, despre Legea Medicinei Personalizate: „Este pentru prima dată când într-o țară europeană medicina personalizată este prevăzută ca un drept al cetățenilor și al pacienților”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre legătura dintre obezitate și riscul de cancer de sân la femeile cu mutații BRCA