Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre legătura dintre obezitate și riscul de cancer de sân la femeile cu mutații BRCA

  • Podcast
Ruxandra Schitea
20 aprilie 2023
Citit de 152 ori.

În cadrul ediției de pe 18 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

„Știm despre cancer că este o boală a genomului, dar ceea ce am aflat în ultimii ani este că modificările la nivelul genomului nu înseamnă în mod obligatoriu apariția cancerului, dezvoltarea bolii. BRCA 1 și 2 sunt printre primele gene identificate drept a avea legătură cu anumite forme de cancer și, cu siguranță, primele care au fost identificate ca având un rol în creșterea riscului de dezvoltare a cancerului la sân. Între timp s-au mai identificat și alte gene. A fost foarte mult interes asupra descoperirii genelor asociate cu diverse tipuri de cancer, numai că ceea ce s-a constatat este că în afară de aceste modificări mai sunt și alți factori: unii dintre ei genetici, alții care țin de alte realități biologice (prezența inflamației, a obezității – cum este cazul discuției de astăzi) factori de mediu, diverși poluanți care joacă un rol în progresia sau în dezvoltarea tumorală și ulterior în progresie.

abonare

Domeniul acesta de tranziție între sănătate și boală este domeniul de cel mai mare interes în acest moment, fie că vorbim despre cancer, despre bolile cardiovasculare, despre bolile autoimune și așa mai departe. În măsura în care înțelegem cât mai bine care sunt factorii implicați în această tranziție și interacțiunile dintre ei, cu atât modalitățile de intervenție, prevenție de fapt, devin mai eficiente și putem să vorbim despre o eficiență crescută a prevenției bolilor cronice netransmisibile. Până acum, intervențiile de tip preventiv se bazau pe recomandări generale. Atât s-a putut din punct de vedere al sănătății publice, al prevenției, într-o etapă în care nu puteam să avem acces foarte mare la cunoștințe științifice în aceste domenii și mai ales la analiză detaliată a datelor din multiple surse. Asta face de fapt diferența acum – faptul că putem să punem împreună foarte multe astfel de date și din analiza lor rezultă ipoteze care ulterior pot sau nu să fie confirmate de studii extinse.

Ca să punctez foarte clar în legătură cu știrea despre care discutăm, pe de-o parte ne spune că prezența acestor mutații nu este suficientă pentru dezvoltarea cancerului la sân. Ne mai spune că un indice de masă corporală ridicat crește riscul de apariție a cancerului la sân în conexiune cu mutațiile BRCA 1 și 2. Ne dă în acest fel și mai multe indicii, înțelegem mai bine de ce obezitatea este un factor de risc pentru cancer. Este un lucru pe care noi îl știam, dar iată că începem să înțelegem din ce în ce mai bine aceste mecanisme. Înțelegându-le, ne putem gândi la modalități de a scădea probabilitatea de dezvoltare a cancerului.”

„Renunțarea la fumat este un proces mult mai complex decât am putea să credem și necesită o discuție separată pe care o vom face în săptămânile următoare. Știrea despre care vorbim este perfect aliniată cu știrea anterioară care avea anumite modificări ale ADN-ului corelate cu un factor de risc care era obezitatea. […] benzopirenul care este și în fumul de țigară se găsește și în carnea preparată pe grătar, de exemplu, care este foarte la îndemână. Nu trebuie să fii fumător ca să fii expus acestui risc. Știrea ne arată modalitățile prin care ajunge această substanță să interfere cu ADN-ul și cu procesele de reparare ale ADN-ului.

Asta este important deoarece, pe de-o parte, pentru o categorie de oameni, genul acesta de informații pot fi relevante – înțelegând mai bine aceste mecanisme ar putea să ia măsuri, de exemplu renunțarea la fumat sau în cazul persoanelor care consumă carne preparată la grătar foarte des, să găsească alte modalități de a o prepara. Pe de altă parte, aceste informații ne ajută să putem, odată ce avem aceste mecanisme deslușite, să identificăm posibile modalități de intervenție în scop preventiv sau în scop de depistare precoce, ceea ce pentru cancerul pulmonar face diferența între o supraviețuire pe termen foarte lung, dacă vorbim despre stadiul I, sau o supraviețuire care uneori este limitată la câțiva ani, dacă vorbim despre stadiul IV.”

„Este genul de abordare care nu vine în competiție cu nimic, deoarece este clar că mintea umană nu are această capacitate de procesare. Sigur, avem cu totul alte calități care ne ajută să inovăm, să progresăm și așa mai departe, dar pentru genul acesta de generare de ipoteze, soluțiile de inteligență artificială cred că încep să joace un rol din ce în ce mai mare, pe măsură ce datele pot să fie integrate, armonizate și din ele se pot extrage în acest fel diverse ipoteze care trebuie să fie testate.

Am vorbit de-a lungul timpului desprea ideea de medicină de precizie; cu alte cuvinte, despre selectarea tratamentului potrivit pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit. Sigur, este ceea ce se întâmplă în unele forme de cancer, această abordare începe să fie prezentă și în alte tipuri de boli. Ideea este că pentru medicamentele dezvoltate în ultimii 10 ani, cam o treime, 40% dintre ele s-au dezvoltat pornind de la ideea că trebuie să definești foarte bine pacienții cărora te adresezi cu medicamentul respectiv, pe baza așa-numiților biomarkeri. Dar avem din urmă mii de medicamente folosite de-a lungul timpului care au fost dezvoltate fără a lua în calcul genul acesta de analize detaliate, de altfel nici nu era posibil acest lucru atunci. Noi știm din diverse analize că rata de răspuns la tratamentele foarte cunoscute din ultimii 30 de ani este de fapt foarte mică, dacă vorbim despre medicamentele care scad colesterolul, care scad tensiunea, care tratează depresia, diverse clase de medicamente antidiabetice cu eficacitate foarte-foarte mică de fapt. Sunt puțini pacienți care au profilul potrivit pentru medicamentele respective.

Pe de altă parte, mai este un lucru important despre care se vorbește mai puțin – noi avem foarte multe medicamente dezvoltate de-a lungul timpului, de ordinul miilor și despre care știm multe lucruri, însă știm foarte puține lucruri despre oamenii care le folosesc. Genul acesta de analize ne ajută de fapt să înțelegem mai bine biologia individuală, mecanismele și felul în care medicamentele pot să ajute, pot să interfere cu diverse mecanisme și să rezolve anumite situații.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤