Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre lecția vaccinării anti-COVID-19 în România
În cadrul ediției de pe 21 martie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Aspectul esențial este faptul că vorbim despre ceva ce se întâmplă. Este orizontul anului 2025 pe care îl propune Franța. Dacă ne uităm înapoi în anul 2012, Marea Britanie a inițiat un program la fel de ambițios pe medicină genomică. Esența momentului actual al anului 2023 este că nu mai putem sau nu ar mai trebui să privim separat medicina genomică și serviciile de sănătate – medicina în general, ca să o numesc generic [..] pentru că în acest moment medicina genomică nu mai este doar o componentă de cercetare. Din ce în ce mai mult vorbim despre aplicabilitate în sistemele de sănătate. A ține separat medicina genomică și a o privi strict sau exclusiv ca pe o componentă de cercetare fără a te gândi la beneficiile imediate pentru pacienți reprezintă o viziune depășită și o lipsă de viziune în același timp.
Am remarcat genul acesta de retorică în spațiul public din România la începutul acestui an. Cei care ne ascultă trebuie să înțeleagă faptul că suntem într-un moment de uriașă oportunitate […]. Toate aceste științe (genomica care se uită la informațiile care vin din analiza genomului și interacțiunea dintre ele și alte tipuri de date, domeniul transcriptomicii, domeniul proteomicii, domeniul studiului microbiomului care începe să producă din ce în ce mai multe rezultate de luat în seamă pentru practica medicală) se dezvoltă în același timp și definesc noua eră a medicinii, aceea în care nu mai avem o zonă de demarcație atât de strictă în ceea ce clasic numeam cercetare, gândindu-ne că sunt noi tehnologii sau abordări care trebuie păstrate până când cumva cineva va dezvolta ceva și după un număr de ani vom implementa acel ceva în sistem de sănătate.
Trebuie să privim lucrurile interconectat, este acest model pe care britanicii îl numesc <<Infinity loop>> în care cercetarea alimentează componenta de practică medicală și practica medicală prin nevoile identificate, prin particularitățile descoperite, influențează la rândul ei componenta de cercetare și se potențează reciproc. În punctul de intersecție al acestora este componenta de date, analiză de date, bioinformatică, fără de care nu putem să ne imaginăm acest model.”
„Aceasta este de fapt știrea care ne arată că medicina genomică este o realitate, în Spania în sistemul de sănătate, pentru cel puțin un tip de cancer – cancerul pulmonar non-microcelular. Am mai vorbit despre el de-a lungul timpului deoarece pe baza genomicii și a biologiei celulare, acest tip de cancer a reușit să fie caracterizat probabil cel mai bine dintre toate celelalte tipuri din punct de vedere molecular, al modificărilor care apar la nivelul ADN-ului. Aceste modificări au fost și sunt însoțite de dezvoltarea diverselor tipuri de terapii, unele clase cu mai multe soluții terapeutice, terapii țintite și imunoterapii. Este, într-adevăr un tip de boală în care medicina genomică înțeleasă ca o creștere pe de-o parte a rezoluției diagnosticului și pe de altă parte ca o poartă deschisă spre noi terapii, iată își arată beneficiile.
Știrea despre care vorbim este o analiză care arată valoarea acestei secvențieri de nouă generație. Este o tehnologie prin care, în loc să se încerce identificarea unei modificări, iar dacă aceea nu apărea se trecea la următoarea, această tehnologie permite o testare dintr-o dată a tuturor genelor de interes. Panelul de gene care poate să fie testat folosind tehnologia NGS poate să difere și în funcție de kit-ul folosit sau de producătorii care-l aduc pe piață. Compoziția acestui panel se modifică chiar de câteva ori pe an – este cazul anului 2022 – pentru că se identifică alte gene ale căror mutații sau modificări sunt relevante din punct de vedere terapeutic.
Utilizarea la nivelul sistemului de sănătate din Spania vorbește de la sine – să ai aceste rezultate în 10 zile, comparativ cu 6 zile cât ar fi rezultatele pentru un singur biomarker. Dacă rezultatul e negativ trebuie testat următorul biomarker, apoi următorul șamd, iar atunci ne dăm seama că timpul necesar acestor testări depășește timpul necesar analizei NGS. Mai este un element, în situația cancerului pulmonar non-microcelular, cantitatea de țesut disponibil este extrem de limitată. Atunci sunt situații practice, inclusiv în România, unde testarea pentru al doilea sau al treilea biomarker nu se mai poate face deoarece nu mai există țesut. Rămânând în acest fel în vechea paradigmă în care ne uităm la un biomarker pe rând, epuizându-se țesutul ajungi să-i refuzi pacientului accesul la o terapie cu adevărat personalizată.”
„Sunt zeci de persoane care în fiecare săptămână pierd lupta cu viața din cauza infecțiilor cu SARS-COV-2. Sigur, acestea nu mai sunt știri din păcate, însă e un număr semnificativ de persoane. Din păcate, de un an de zile subiectul a ajuns să fie cumva parcat. Ne amintim că inclusiv în ianuarie când era foarte mare agitație, era pericolul mare al epidemiei de gripă, am spus că ar trebui să ne uităm și la COVID-19. Două luni mai târziu constatăm că am avut un număr foarte mic de decese ca urmare a epidemiei de gripă și un număr considerabil, de sute de ori mai mare, de decese ca urmare a COVID-19 în aceeași perioadă. Genul acesta de remarci le facem noi, în discuțiile din fiecare săptămână, dar ele ar trebui să se reflecte și la nivelul politicilor de sănătate.
Materialul menționat pune lucrurile în perspectivă. Ne arată cât de rău am intrat de fapt în pandemie prin prisma atitudinilor și percepțiilor românilor față de vaccinuri și vaccinare în general. Era o împărțire aproape perfectă, 49% dintre români spuneau că vaccinarea este singura modalitate prin care ne putem apăra în fața unei boli, restul aveau o altă opinie. 55% erau de părere că beneficiile vaccinării depășesc riscurile. Dacă ne uităm la datele de vaccinare COVID-19 observăm că mai puțin de 40% dintre români s-au vaccinat cu două doze. Dacă ne referim la 3 doze putem să împărțim aproximativ la 4 acest procent.”
Alte știri discutate în emisiune:
- Ce presupune o reţea de supraveghere genomică virală la nivel global?
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre primul vaccin de tip ARNm pentru o infecție bacteriană
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre limitările aplicării ChatGPT în clinică
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre protecția imună dobândită în urma infecției cu SARS-CoV-2