Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre primul vaccin de tip ARNm pentru o infecție bacteriană

  • Podcast



În cadrul ediției de pe 14 martie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Primul vaccin de tip ARNm pentru o infecție bacteriană, eficacitate de 100%

„Această temă cred că reprezintă principala moștenire științifică a pandemiei – tehnologia ARNm. Este ceva ce cu greu putea fi anticipat la începutul pandemiei și chiar și în momentul în care au început să se profileze primele vaccinuri, iar cele bazate pe această tehnologie nu erau foarte mult luate în seamă la acel moment. Ba chiar îmi amintesc niște emisiuni cu lideri de opinie care se uitau bizar atunci când aduceam în discuție această platformă. Din păcate, și acum există o oarecare reținere atunci când vorbim despre tehnologia ARNm, cu toate că între timp știm beneficiile pe care le-a adus în privința dezvoltării vaccinurilor anti-COVID-19. Am tot vorbit despre aplicațiile pentru vaccinarea împotriva altor tipuri de virusuri, virusul sincițial respirator, Epstein-Barr, virusul gripal – toate acestea sunt pe lista scurtă de vaccinuri care ar putea să fie autorizate în următoarea perioadă.

abonare

Să ne amintim că am vorbit destul de mult, chiar și în acest an, despre cum această platformă ar putea servi la dezvoltarea de vaccinuri personalizate pentru anumite forme de cancer. Există acea știre remarcabilă care vorbește despre rezultate foarte bune […] pentru cancerul pancreatic, un tip de cancer pentru care soluțiile sunt extrem de limitate în acest moment. Cu știrea din această săptămână se deschide cumva o altă zonă de aplicabilitate și anume infecțiile bacteriene.

Vorbim despre un studiu preclinic, mai este nevoie de timp și de derularea studiilor clinice pentru a vedea într-adevăr care este eficacitatea și siguranța acestui vaccin care își propune, pe de-o parte, să vină cu un grad ridicat de imunitate față de infecțiile bacteriene și să contribuie la combaterea rezistenței antimicrobiene. Această platformă extrem de inteligentă ca design permite, teoretic dar cred că și practic, dezvoltarea de vaccinuri împotriva unor germeni despre care știm că sunt rezistenți la foarte multe antimicrobiene.”

  • Diagnosticul de precizie al infecției cu SARS-CoV-2 ar putea fi realizat rapid prin testarea probelor din aerul expirat

„Vorbim despre moștenirile pandemiei, iar pe componenta de diagnostic vom vedea moșteniri extrem de importante. În mod evident au contat testele rapide foarte mult din punctul de vedere al controlului bolii, la fel de mult au contat și testele RT-PCR. Neavând alte metode de diagnostic la dispoziție a trebuit să apelăm la această metodă veche de peste 30 de ani care, de altfel, consuma foarte multe resurse, umane, echipamente dar și timp. Am făcut ceea ce puteam face mai bine cu ce aveam la dispoziție, testele RT-PCR.

A durat ceva timp până când testele rapide au fost calibrate, iar nevoia aceasta de a identifica noi modalități de diagnosticare a devenit evidentă. Ea este de fapt o nevoie foarte puțin exprimată de lumea medicală. În ceea ce privește infecțiile este critic ca diagnosticul să poată fi confirmat foarte rapid pentru a putea permite inițierea cât mai rapidă și mai precisă a tratamentului.
În situația știrii despre care vorbim, echipele de la Universitatea Michigan au reușit două lucruri importante: să pună în evidență SARS-CoV-2 printr-un test din aerul expirat […] iar testul a reușit să discrimineze între variantele de SARS-CoV-2, constatând că în expirația oamenilor infectați cu Omicron erau compuși diferiți de cei pe care îi expirau pacienții cu variantele anterioare. Sperăm că această testare care are o sensibilitate de 90% să înceapă să fie utilizată pe scară largă. Beneficiile cred că sunt evidente, comparând genul acesta de testare cu testele PCR sau cele antigenice.”

„Sunt mai multe elemente în această știre, încerc să le extrag deoarece ele sunt extrem de importante și ne pot duce pe niște direcții atât practice cât și de cercetare care ar putea să facă diferența în anii care urmează. În primul rând este vorba despre pacienții cu cancer pulmonar care asociază depresia severă. În cazul lor s-au identificat anumiți biomarkeri asociați inflamației. Aceasta este prima informație. Nu ar trebui neapărat să ne surprindă dacă ne referim la cancerul pulmonar. Știm că sunt markeri ai inflamației, unii dintre ei care sunt chiar promotori ai dezvoltării cancerului pulmonar. Inflamația joacă un rol extrem de important în apariția și dezvoltarea cancerului pulmonar.

Poate aceasta este o informație mai puțin cunoscută dar acest substrat inflamator este extrem de important. Cu cât sistemul imun al organismului prezintă disfuncții și ele se pot cuantifica prin acești biomarkeri inflamatori, cu atât probabilitatea ca persoana respectivă să dezvolte un cancer pulmonar. În condițiile în care există anumite modificări la nivelul ADN-ului probabilitatea asta este mai mare. Ceea ce aduce știrea în prim-plan nu este neapărat o noutate, este asocierea depresiei severe cu acești markeri ai inflamației, ceea ce ne poartă pe noi către o înțelegere dincolo de simptome.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: