Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre identificarea proteinei care blochează infecția SARS-CoV-2 la nivel pulmonar

Podcast

Ruxandra Schitea
17 februarie 2023
Citit de 181 ori.

În cadrul ediției de pe 14 februarie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

A fost identificată o proteină care blochează infecția cu SARS-CoV-2 la nivel pulmonar și formează o barieră protectoare naturală în organismul uman

„Începem să înțelegem ce anume face diferența între persoanele care s-au infectat cu SARS-CoV-2 și cele care nu. Putem merge mai departe și să răspundem și la alte întrebări precum – de ce unele persoane, ani la rând, nu fac nici măcar o răceală în sezonul de toamnă-iarnă, iar alte persoane răcesc aproape în fiecare an sau chiar de mai multe ori pe an. Totul are legătură cu ceea ce de-a lungul timpului am numit a fi susceptibilitatea individuală, riscul fiecărei persoane care trebuie să fie înțeles dincolo de datele de tip demografic, vârstă, mediu de rezidență, comorbidități.

În această perioadă a medicinei de precizie, a medicinei genomice, factorii biologici pot fi caracterizați din ce în ce mai bine pentru a înțelege inclusiv riscul de a face anumite infecții. Unii factori țin de agentul biologic în cauză, de virus, alții de organismul nostru, iar din această interacțiune rezultă sau nu o posibilă infecție. În această știre vorbim despre o proteină, un receptor care se leagă de SARS-CoV-2 și îl blochează. În acest fel, virusul nu-și mai poate exercita funcția, misiunea și totul se oprește aici. Studiul a fost realizat la Universitatea din Sydney și reprezintă un punct de plecare pentru a înțelege de ce unele persoane se infectează sau nu cu SARS-CoV-2, dar și pentru a înțelege de ce anumiți oameni se infectează și cu celelalte tipuri de coronavirusuri.

Autorii studiului spun că am putea înțelege și de ce apare fibroza pulmonară care este o boală considerată idiopatică, nu-i cunoaștem cauzele deși în fiecare an sunt mii de oameni în România care suferă din cauza acestei boli și ajung și la deces. Pandemia catalizând aceste cercetări ne poate da explicații și pentru ceea ce consideram a fi de neexplicat, de neînțeles sau poate consideram că e prea greu pentru noi, cu mijloacele pe care le aveam la dispoziție, să încercăm să înțelegem boli precum fibroza pulmonară.”

Tratamentul cu molnupiravir ar putea favoriza dezvoltarea unor noi variante SARS-CoV-2 prin acumularea mutații în genomul viral

„Aceasta a fost o discuție încă de la începutul dezvoltării terapiilor orale, iar molnupiravir este una dintre terapiile virale – în ce măsură administrarea lor ar putea să aibă interferență cu evoluția virusului și ca acumularea de mutații sau pierderea de material genetic a virusului să nu cumva să fie influențată de administrarea terapiilor orale.

Studiul la care facem referire vine și susține această ipoteză – acest tratament favorizează apariția de mutații în genomul virusului SARS-CoV-2. Rămâne de văzut dacă aceste mutații, într-adevăr pun probleme din punct de vedere patogenic, dacă determină o boală mai gravă, reinfectarea persoanei sau alte tipuri de efecte, sau nu au niciun impact din punct de vedere al sănătății individuale și publice. Această constatare este importantă inclusiv din punct de vedere al cercetărilor ulterioare care, cu siguranță, ne vor determina să înțelegem mai bine interacțiunea dintre materialul genetic al virusului și medicamentele utilizate pentru a-l inactiva, totul în contextul administrării la om. Este un triunghi care în acest context în care vorbim despre analize atât de aprofundate oferă foarte multe oportunități de cercetare și de a înțelege mai bine toate aceste interacțiuni și cum astfel de tratamente orale o să fie folosite într-un mod mult mai eficient sau cum pot să fi adaptate pentru a fi folosite mai eficient.”

Testarea ADN-ul tumoral circulant permite identificarea tratamentului potrivit pentru cazurile avansate de tumori stromale gastrointestinale

„Tumorile stromale gastrointestinale reprezintă majoritatea tumorilor gastrointestinale (4 din 5 cazuri), sunt tumori care afectează stomacul sau intestinul subțire, diagnosticul se pune prin examen anatomo-patologic. Este important de știu că, față de alte localizări, progresele terapeutice în aceste tipuri de cancere au existat în ultimii ani dar nu au fost pe măsura celor din melanom, de exemplu. Până acum, rezultatele tratamentelor nu erau atât de robuste ca în alte tipuri de cancere. Marea problemă este în momentul în care un tip de cancer este diagnosticat și se începe tratamentul este monitorizarea acestui tratament pentru a vedea în ce măsură persoana respectivă răspunde sau nu. Dacă are un răspuns complet rolul monitorizării este de a constata, de a prinde foarte repede o eventuală recidivă a bolii.

În studiul despre care vorbim, subiectul este de fapt ce se întâmplă cu o persoană care are un tip de cancer gastric din această categorie care primește prima linie de tratament. În mod normal, se prezintă la medic la fiecare 3 sau 6 luni cu un set de analize, iar medicul ia decizia dacă să schimbe tratamentul sau nu, pe baza a ceea ce am afirmat mai devreme, dacă boala a progresat, regresat sau e stabilă. Genul acesta de intervenții cum este testarea din sânge pentru a depista ADN-ul tumoral circulant poate fi utilă inclusiv în această fereastră dintre două prezentări la medic și are capacitatea de a da informații despre tumora în sine, pe baza informațiilor din ADN-ul circulant, ADN-ul care știm că nu este prezent doar în tumoră ci și în sânge. Pe asta se bazează această tehnică, pe capacitatea de a identifica, extrage și analiza ADN-ul tumoral din sânge pentru a ajunge la anumite concluzii. O astfel de concluzie poate fi – o persoană a căpătat rezistență la prima linie de tratament.”

Alte știri discutate în emisiune: