Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre scăderea utilizării terapiilor pentru bolile cardiovasculare în pandemia COVID-19

  • Podcast
Ruxandra Schitea
26 ianuarie 2023
Citit de 101 ori.

În cadrul ediției de pe 24 ianuarie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

„Acum suntem la trei ani de la momentul fazei inițiale a pandemiei, privim lucrurile cu detașare, fără panică și nu avem senzația aceea că nu știm ce ne așteaptă, așa cum era atunci, încercam să găsim soluții inclusiv pentru probleme de sănătate, iar instrumentele digitale veneau foarte ușor la îndemână. Această tendință de consum de instrumente digitale a venit din partea populației. Problema a fost că grupurile de oameni interesați de subiecte precum telemedicină sau digital health nu au reușit să aibă o abordare unitară, coordonată, să profite de acel moment favorabil pentru a asigura continuitatea utilizării măcar a unora dintre aceste soluții sau măcar acolo unde este nevoie sau se poate face acest lucru.

abonare

În acest moment, nivelul de interes este la cotele de dinainte de pandemie, când obiceiul de consum al oamenilor în privința sănătății presupunea o vizită la medic, în condițiile în care soluțiile digitale nu reușeau să iasă din cercurile mai mult sau mai puțin restrânse ale oamenilor care activau în diverse ecosisteme, companii sua chiar sisteme de sănătate. Cred că am pierdut un moment extraordinar de oportunitate, odată cu pandemia și cred că vom putea foarte greu să găsim un echivalent în materie de oportunitate și catalizare a utilizării tehnologiilor digitale în sănătate așa cum a fost pandemia. Acum suntem în momentul în care lucrurile din punct de vedere populațional s-au întors la nivelul anului 2019. În același timp, nu am văzut foarte multe inițiative coordonate sau la scară largă care să le arate oamenilor că aceste soluții i-au ajutat atunci când le era mai greu și că pot fi utilizate și în continuare.

Studiul despre care vorbim se uită la 6 țări care, pe de-o parte au un status economic bun sau foarte bun, au sisteme de sănătate bine puse la punct, sunt țări din toată lumea, genul de state la care ne uităm în general pentru a identifica modele de inovație, de bune practici. Dacă nici acolo lucrurile nu au reușit să continue la un nivel rezonabil atunci cred că și noi trebuie să ne temperăm mult așteptările în privința a ceea ce ar putea fi telemedicina în România.”

  • Pandemia COVID-19 s-a asociat cu o reducere a utilizării medicamentelor pentru scăderea riscului cardiovascular

„Este un studiu publicat în Nature, adică a trecut printr-un proces de evaluare din partea experților, datele de aici au valoare, nu sunt doar estimări bazate pe opiniile unor experți cum am mai văzut în alte situații. Sursa datelor reprezintă dosarele electronice din Marea Britanie, peste 60.000 de persoane. Este foarte relevant deoarece se referă la date obiectivabile – te uiți în dosarul electronic unde sunt sau ar trebui să fie toate informațiile despre sănătatea unei persoane, inclusiv cele legate de prescrierea unor medicamente și extragi în mod obiectiv aceste date și le analizei. Alte metode de a evalua genul acesta de impact se bazează pe opiniile experților, diverse chestionare care includ fie medici, fie pacienți, fiecare dintre ei cu o marjă de eroare și subiectivism inevitabil, pot spune același lucru. Aici vorbim despre o sursă solidă a datelor și de o validare din punct de vedere științific.

Ca indicator a fost folosit scăderea cantității de medicamente utilizate, indicator pentru ceea ce înseamnă creșterea mortalității și morbidității cardiovasculare. Principala cauză o reprezintă modul în care sistemele de sănătate au reacționat încercând să se protejeze de pandemie la început. Accesul în spitale a fost restricționat, la fel accesul la medicul de familie, la specialiști. Doar cazurile considerate urgente aveau parte de asistență medicală la început. Această atitudine a fost urmată și de o reacție de teamă din partea pagienților, au zis <<dacă mă simt bine nu ar trebui să merg la medic>>, iar de multe ori acest lucru a însemnat întreruperea tratamentului. Știm că aderența la medicația anti-hipertensivă, de exemplu, scade foarte mult de la inițierea tratamentului, oricum, pentru că oamenii au senzația că se simt bine. În contextul pandemiei, cu toate aceste frici supra-adăugate a existat acest fenomen de reținere sau de evitare din partea pacienților, mai ales dacă aveau senzația aparentă de bine. Există un număr consistent de persoane, peste 500.000 pentru care nu s-a inițiat medicația anti-hipertensivă în perioada martie 2020 – iulie 2021 în Marea Britanie. ”

  • Raport OMS: numărul de cazuri de holeră şi severitatea acestora se află în creştere

„Cred că după pandemie, în anumite țări raportarea bolilor infecțioase a ajuns să se facă mult mai bine. Acest element contribuie la concluzia raportului OMS și anume că avem mai multe cazuri și decese de holeră în 2022 față de anii anteriori. Probabil avem și o raportare mai bună a acestor cazuri. Pe de altă parte sunt acele fenomene citate de raportul OMS pe care nu prea le-am luat în seamă până acum – încălzirea globală, războaiele din diferite regiuni. În anumite regiuni în care există astfel de conflicte, accesul la sanitație, la elementele de bază pentru igienă este limitat din cauza situației respective, a aspectelor economice și așa mai departe.

Decesele asociate holerei vin din cauză că în zonele respective, zone sărace, afectate de conflicte, fără o organizare eficientă (nici socială, nici a sistemelor de sănătate publică) nu funcționează sistemele de sănătate. Dacă ajung la spital, unii pacienți nu primesc asistența medicală de care au nevoie și performanța sistemelor de sănătate influențează în mod evident și mortalitatea asociată holerei. Suntem într-o situație paradoxală pentru că vorbim despre o boală cunoscută de foarte mult timp, o boală infecțioasă care se tratează cu condiția să fie recunoscută și persoana respectivă să aibă acces la tratamentele de care are nevoie.”

Alte știri discutate în emisiune:

  • Prima variantă virală cu care are contact sistemul imun modelează răspunsul la infecţiile cu noi tulpini
  • Vaccinul de tip ARN mesager împotriva RSV previne infecţiile simptomatice cu o eficacitate ridicată la vârstnici

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤