Esențial Covid-19. Prima variantă virală cu care are contact sistemul imun modelează răspunsul la infecţiile cu noi tulpini

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

abonare

Săptămâna 17-22 ianuarie 2023:

Pandemia COVID-19 a crescut, în primă fază, interesul populaţiei pentru sănătatea digitală

Volumul căutărilor pentru informații privind sănătatea digitală a crescut imediat după declararea pandemiei COVID-19, însă apoi a scăzut, revenind chiar la nivelurile prepandemice, conform unui studiu publicat în Journal of Medical Internet Research. Aceste rezultate indică o serie de piedici în implementarea sustenabilă a sănătăţii digitale, fiind necesară existenţa unor politici de sănătate adecvate, dar şi alfabetizarea populaţiei legată de sănătatea digitală, pentru a facilita utilizarea tehnologiei care avansează disproporţionat de rapid faţă de adoptarea sa în medicină.

Utilizarea generală a serviciilor de sănătate a scăzut cu 37% în pandemie. Acest context a impus o creştere a digitalizării în domeniul medical şi a asociat o creştere bruscă a utilizării serviciilor de sănătate digitală.

Sănătatea digitală se defineşte prin folosirea soluţiilor legate de internet, big data şi a tehnologiilor de comunicare pentru a colecta, distribui şi gestiona informaţii legate de sănătate cu scopul de a îmbunătăţi sănătatea individuală şi publică, precum şi prin identificarea simptomelor, planificarea terapeutică, monitorizarea parametrilor relevanţi pentru sănătate, a evoluţiei pacientului şi a efectelor terapiei. Implementarea soluţiilor de sănătate digitală este însă complexă şi necesită un anumit context în sistemul de sănătate, politicile de sănătate, dar şi cu privire la particularităţile culturale şi comportamentale ale populaţiei.

Studiul a realizat o analiză a trendurilor Google, fiind evaluate date din 6 ţări (Canada, Statele Unite, Regatul Unit, Noua Zeelandă, Australia şi Irlanda). Au fost măsurate schimbările legate de volumul de căutări pentru următoarele cuvinte cheie: online doctortelehealthonline healthtelemedicine şi health app. O atenţie particulară a fost alocată datelor de pe 11 martie, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat COVID-19 drept pandemie, şi 20 decembrie, când au fost anunţate primele vaccinuri COVID-19 disponibile.

Imediat după 11 martie, volumul căutărilor Google pentru termenii online doctor, online health, telehealth, şi telemedicine a crescut. Căutările pentru health app nu au crescut brusc, ci în timp, însă, spre deosebire de ceilalţi termeni, volumul căutărilor s-a menţinut stabil.

Vaccinul de tip ARN mesager împotriva RSV previne infecţiile simptomatice cu o eficacitate ridicată la vârstnici

Vaccinul mRNA-1345 împotriva infecțiilor de tract respirator inferior cauzate de virusul sinciţial respirator (RSV) a avut o eficacitate ridicată, de 83,7%, în prevenția acestor afecţiuni, definite prin prezenţa a două sau mai multe simptome, în urma administrării la adulţii în vârstă de cel puțin 60 de ani. Dacă infecţia a fost definită drept prezenţa a trei sau mai multe simptome, eficacitatea vaccinului a fost de 82,4%. Acestea sunt rezultatele studiului clinic de fază III ConquerRSV, care a inclus aproape 37.000 de adulţi în vârstă de cel puțin 60 de ani din 22 de ţări.

Rezultatele studiului au fost evaluate de un comitet independend, DSMB (Data and Safety Monitoring Board), care a concluzionat că vaccinul a atins criteriile necesare de eficacitate şi siguranţă. Compania producătoare, Moderna, va aplica pentru obţinerea aprobării din partea autorităţilor de reglementare în prima jumătate a anului 2023. Testarea acestui vaccin a fost iniţiată şi pe populaţii pediatrice, fiind în prezent în derulare studiul clinic de fază I.

Bolile respiratorii reprezintă o prioritate pentru sănătatea publică, fiind o cauză majoră de spitalizare. RSV determină infecţii severe la adulţii vârstnici şi la cei cu risc ridicat, în special în prezenţa comorbidităţilor. Complicaţiile frecvente la adulţi includ: detresa respiratorie, pneumonia, bronșita, spitalizarea și decesul. RSV poate exacerba afecţiunile medicale preexistente, spre exemplu, astmul și boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC), și poate cauza infarct miocardic acutaccident vascular cerebral și afectarea pe termen lung a funcției respiratorii.

Vaccinul mRNA-1345 este un vaccin investigaţional dezvoltat prin tehnologia ARN mesager. Conţine secvența de ARN mesager care codifică glicoproteina F a virusului sinciţial respirator, inclusă în nanoparticule lipidice. Glicoproteina F este o moleculă de pe suprafaţa RSV, care permite virusului să pătrundă în celulele gazdei. Astfel, din punct de vedere structural şi funcțional, acest vaccin este similar celui dezvoltat împotriva SARS-CoV-2.

Moderna investighează în prezent multiple vaccinuri, inclusiv combinate, împotriva bolilor infecţioase respiratorii, precum cele cauzate de SARS-CoV-2, virusurile gripale, virusul sinciţial respirator şi metapneumovirus. Disponibilitatea unor astfel de vaccinuri ar putea avea un impact important mai ales în statele cu resurse scăzute.

Prima variantă virală cu care are contact sistemul imun modelează răspunsul la infecţiile cu noi tulpini

Răspunsul imun la infecţiile cu noi variante de SARS-CoV-2 depinde de infecţiile şi vaccinările anterioare, fenomen numit amprentare imunologicăNoi date arată că persoanele vaccinate sau care au avut contact cu versiuni anterioare ale SARS-CoV-2, la contactul cu varianta Omicron răspund prin anticorpi specifici pentru prima tulpină întâlnită. Modul în care aceste procese influenţează susceptibilitatea la noi infecţii şi severitatea acestora sunt încă necunoscute, astfel că unele combinaţii de expuneri antigenice prin vaccinare şi infectare ar putea să asigure o protecţie mai ridicată faţă de noile variante virale.

La primul contact cu un virus, se formează limfocitele B cu memorie, care produc anticorpi specifici. Atunci când are loc o infecţie cu o variantă similară, dar nu identică, în loc de a genera noi limfocite B care sintetizează anticorpi specifici noii structuri antigenice, are loc un răspuns prin limfocitele B cu memorie formate anterior. Acestea produc anticorpii care sunt eficienţi împotriva versiunii iniţiale a virusului, nefiind adaptaţi structural pentru noua variantă virală. Protecţia oferită de aceştia nu este completă, dar poate fi semnificativă. Acest fenomen a fost descris pentru prima dată la infecţiile cu variantele virusului gripal. Răspunsul imun la noile tulpini circulante are loc prin anticorpi specifici pentru prima versiune a virusului gripal cu care a avut contact organismul.

Sistemul imun prezintă metode de a combate această amprentare imunologică. Limfocitele B cu memorie pot să dobândească mutaţii prin expunerea la noua tulpină şi astfel să producă anticorpi cu o specificitate mai ridicată, proces numit maturarea afinităţii. La persoanele vaccinate anterior, care apoi au luat contact cu Omicron, a fost identificat cel puţin un subset de limfocite B care au început să producă anticorpi cu afinitate specifică pentru această variantă virală.

În contextul unei expuneri actuale ridicate a populaţiei la antigenele SARS-CoV-2, prin infecţie sau vaccinare, este necesară o nouă direcţie în dezvoltarea de vaccinuri împotriva COVID-19, care să limiteze infecţiile şi transmiterea, spre exemplu prin vaccinuri vii, care produc un răspuns imun mai puternic. De asemenea, un vaccin pan-coronavirus ar putea să determine producţia unei serii variate de anticorpi şi ar putea să ofere o protecţie mai mare faţă de noi mutaţii virale.

Pandemia COVID-19 s-a asociat cu o reducere a utilizării medicamentelor pentru scăderea riscului cardiovascular

Utilizarea medicamentelor adresate riscului cardiovascular, precum terapia antihipertensivă sau hipolipemiantă, a scăzut pe parcursul pandemiei COVID-19, fiind estimată o creştere asociată a morbidităţii şi mortalității cardiovasculare, conform unui studiu publicat în Nature Medicine. În acest context, este necesară identificarea persoanelor care nu au urmat aceste tratamente, precum şi iniţierea urgentă a terapiei necesare, pentru a evita consecinţele negative pe termen lung.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate şi morbiditate la nivel mondial. Screeningul pentru factorii de risc şi iniţierea terapiei adresate acestora contribuie la scăderea prevalenţei bolilor cardiovaculare şi a evenimentelor acute, precum infarctul miocardic şi accident vascular cerebral. Pandemia COVID-19, însă, a limitat accesul la serviciile de sănătate, astfel că s-a asociat cu o scădere a procedurilor de screening şi cu o reducere a iniţierii terapiilor pentru factorii de risc cardiovasculari.

Studiul a utilizat dosarele medicale electronice din UK pentru a analiza datele a peste 60 de milioane de persoane, anterior şi pe parcursul pandemiei COVID-19. Deşi a existat o creştere a eliberării de medicamente faţă de scăderile iniţiale din cursul pandemiei, utilizarea medicaţiei nu a reuşit să atingă nivelurile prepandemice.

Principalele concluzii ale studiului au fost:

  • Eliberarea de medicaţie antihipertensivă a scăzut din martie 2020, până în iulie 2021, astfel că aproximativ 500 000 de persoane în minus au iniţiat această terapie.
  • Incidenţa utilizării medicamentelor hipolipemiante a scăzut cu peste 16 000 de pacienţi pe lună în prima jumătate a anului 2021, faţă de 2019.
  • Pentru diabetul zaharat de tip 2, incidenţa utilizării medicamentelor (exceptând insulina) a crescut cu peste 600 de pacienţi pe lună pentru aceeaşi perioadă, probabil reflectând o creştere a incidenţei diabetului zaharat de tip 2.

Raport OMS: numărul de cazuri de holeră şi severitatea acestora este în creştere

După mulţi ani de declin, numărul de cazuri de holeră şi de decese asociate a crescut în 2022, a raportat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). În 2022, au existat focare de infecţie în 13 țări care nu au raportat cazuri de holeră în 2021. Dintre acestea, unele nu au raportat niciun focar de holeră de mai mulți ani (3-30 de ani), iar unele nu sunt considerate țări endemice pentru holeră.

Multe dintre aceste țări au raportat un număr mai mare de cazuri și o mortalitate mai ridicată a bolii faţă de anii precedenți. Deoarece o parte din cazuri nu ajung să fie raportate către autorităţi, răspândirea bolii ar putea fi chiar mai pronunţată. Încălzirea globalăconflictele de pe plan naţional şi internaţional, sistemele de sănătate fragile, lipsa de resurse şi de vaccinuri, dar şi accesul limitat la îngrijiri medicale din unele regiuni cresc riscul de continuare a diseminării holerei.

Această extindere a holerei ar putea reprezenta o reapariție a celei de-a șaptea pandemii de holeră aflată în derulare, care a început în 1961. Holera este o boală diareică determinată de o bacterie, Vibrio cholerae, care se asociază cu lipsa unor condiţii de igienă adecvate şi cu contaminarea apei. Este o boală infecţioasă tratabilă, însă reprezintă o ameninţare din cauza lipsei de acces la îngrijiri medicale adecvate.

Esențial Covid-19 și alte amenințări de sănătate publică