Indicele European de Medicină Personalizată: România, locul 32 din 34. Deficiențe în infrastructura digitală din sănătate și investiții scăzute în cercetare și dezvoltare
Criza provocată de pandemia COVID-19 a adus în prim-plan punctele vulnerabile ale sistemelor de sănătate actuale și a demonstrat că acțiunile realizate la nivelul fiecărui membru al societății au un rol esențial în limitarea răspândirii infecției. Deciziile și investițiile realizate în această perioadă reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui sistem de sănătate eficient, care să ofere acces echitabil consumatorilor, să se axeze pe prevenție și integrarea principiilor medicinei personalizate.
La inițiativa Roche, a fost lansat un proiect care și-a propus identificarea acelor componente ale sistemelor de sănătate care trebuie să se schimbe pentru realizarea tranziției spre paradigma îngrijirilor medicale personalizate (personalised healthcare – PHC). În acest context, în luna octombrie a fost lansat un instrument esențial, Indicele European de Medicina Personalizată (Personalised Health Index) care arată situația actuală la nivelul a 34 de țări, printre care și România.
Caracteristicile sistemelor de sănătate comparate au fost grupate în patru piloni – infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament și tehnologii digitale, nivelul de pregătire al sistemului de sănătate pentru medicina personalizată – care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală și bazată pe utilizarea la scară largă a datelor.
România: deficite majore în infrastructura digitală și investiții reduse în cercetare
România se află pe locul 32 din cele 34 de țări evaluate. Printre problemele identificate pentru România se numără lipsa accesului la date, investițiile scăzute în cercetare și dezvoltare medicală, precum și infrastructura digitală precară. Pentru a remedia aceste deficiențe, autorii studiului propun politici care ar facilita folosirea datelor pentru cercetare în medicină, creșterea investițiilor pentru cercetare în medicină personalizată și tehnologii de monitorizare la distanță de tip telemedicină, precum și proiecte de îmbunătățire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate.
„Redefinirea sistemului de sănătate cu ajutorul unor abordări de medicină personalizată, precum folosirea la scară largă a soluțiilor digitale, dezvoltarea dosarelor electronice și a registrelor electronice de pacienți, sau alte modalități de a beneficia de puterea datelor are potențialul de a oferi rezultate medicale mai bune pentru pacienți cu costuri sustenabile pentru societate. Este însă nevoie în primul rând de o decizie politică pe termen lung și de colaborarea tuturor actorilor, iar datele prezentate în acest index pot facilita o astfel de discuție largă, cu toate părțile implicate în sistemul de sănătate”, a declarat Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină
Dr. Michael Schenker, medic primar oncologie medicală, Centrul de Oncologie Sf. Nectarie, Craiova, a comentat, de asemenea, asupra pașilor care trebuie urmați pentru schimbarea sistemului de sănătate actual, astfel încât să includă noile tehnologii:
„Sistemele de sănătate din Europa se află sub presiunea crescândă de a oferi mai multe servicii cu mai puține costuri. În acest context, abordările de medicină personalizată şi tehnologiile digitale pot oferi soluții care să reducă decalajele semnalate în acest studiu prin eficientizarea alocării resurselor. O serie de paşi în această direcţie pot fi implementarea pe scară largă a testelor genomice, în parteneriat cu industria farmaceutică şi digitalizarea registrelor de pacienţi şi a întregii infrastructuri de date din sectorul de sănătate”.
PHC Building Blocks
Conform Consiliului UE, medicina personalizată este un „model medical bazat pe caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor oamenilor (profilul molecular, imagistică, date care țin de stilul de viață) pentru identificarea strategiei terapeutice potrivite pentru persoana potrivită, la momentul potrivit sau pentru a determina predispoziția la o anumită boală și a intervențiilor optime pentru prevenție”.
Un sistem de sănătate bazat pe îngrijiri medicale personalizate – PHC – se referă la acordarea de servicii medicale personalizate legate de tratament sau menținerea sănătății. PHC constituie un nou model care face tranziția de la tratarea bolilor după principiul one-size-fits-all la menținerea unei calități a vieții ridicate prin introducerea intervențiilor potrivite la momentul potrivit pentru persoana potrivită.
Peste 80 de planuri de sănătate din 20 țări au fost analizate în cadrul proiectului și s-au identificat 17 componente, numite building blocks, care sunt de fapt elementele de bază pentru asimilarea principiilor medicinei personalizate. Acestora le corespund 50 de elemente esențiale pentru construirea unui sistem de sănătate sustenabil. Demonstrând modul în care sunt interconectate aceste componente, proiectul își propune să ofere o imagine de ansamblu care să ajute atât stakeholderii din sistemele de sănătate cât și guvernele. Astfel, se creează un cadru coordonat prin care toate aspectele relevante asistenței medicale personalizate pot fi integrate, cu beneficii pentru pacienți dar și pentru societate în general.
Lansarea PH Index la nivel European
Evenimentul de lansare a PH Index a reunit experți europeni în domeniul sănătății publice, reprezentanți ai Comisiei Europene și mediului academic. Evenimentul a inclus o dezbatere asupra strategiilor prin care datele, tehnologia digitală și asistența medicală personalizată pot transforma modul în care sistemele de sănătate din Europa se raportează la sănătate.
Reprezentanta Comisiei Europene, Ceri Thompson, Deputy Head of Unit eHealth, Wellbeing and Ageing, a explicat modul în care trebuie interpretat acest Index:
„Este important să ne uităm la evoluția în timp a Indexului, nu doar la o medie la un moment dat. Există clar diferențe între țări, pentru că există diferențe în materie de resurse, guvernanță, cultură. Trebuie să acceptăm faptul că țările vor înainta cu viteze diferite. Dar este foarte important să construim cadrul prin care să sprijinim țările să meargă în aceeași direcție. Noi programe vor fi disponibile la nivel european. Fondul pentru „recuperare și reziliență” introduce o nouă modalitate de a utiliza fondurile. Există programe precum EU4Health, Digital Europe, fonduri regionale”.
De asemenea, Cari Thompson a menționat prioritățile Comisiei Europene în următoarea perioadă.
„În contextul pandemiei COVID-19 am putut vedea rolul datelor în accelerarea dezvoltării de vaccinuri, utilizarea de medicamente off-label, serviciile de telemedicină etc. Comisia Europeană are ca prioritatea crearea EU Data Space, spațiul european pentru utilizarea datelor, având ca scop securizarea împărtășirii datelor, transferul datelor între statele membre, configurarea unei guvernanțe. Oamenii trebuie să aibă încredere în modul în care datele sunt folosite și distribuite și să aibă abilitățile necesare pentru a controla aceste date. Integrarea instrumentelor digitale în sistemele de sănătate vizează atât avantaje pentru cercetare și inovație dar și în practică. Inițiativa 1+million genomes este un exemplu legat de modul în care datele genomice pot fi utilizate atât pentru cercetare cât și la nivel de asistență medicală primară. Crearea unei infrastructuri la nivel european implică și integrarea altor tipuri de date, precum cele legate de imagistică, registre de boală, registre ale pacienților”.
Dincolo de crearea unei infrastructuri și acțiunile care țin de colectarea datelor, este esențial să se investească într-un cadru care permite o capacitate optimă la nivelul fiecărui stat membru de a utiliza aceste date:
„Trebuie să sprijinim țările europene pentru a-și dezvolta acele capacități cheie. Atunci când vorbim despre interoperabilitatea datelor nu contează doar cum sunt datele structurate. Trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu datele când ajung să fie folosite. Dacă o persoană vrea să ceară o a doua opinie medicală în altă țară, cel care primește această informație trebuie să o înțeleagă și să acționeze în consecință. Pentru programul Digital Europe, investițiile în crearea competențelor reprezintă un punct cheie. Aici sunt mai multe variante – se poate crea o curiculă comună, un cadru pentru dezvoltarea acestor abilități. Trebuie să oferim sprijin țărilor europene în acest sens”
- Modelul Finlandei
Finlanda se află pe primul loc la nivel European în ceea ce privește integrarea asistenței medicale personalizate în sistemul de sănătate. Reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe din Finlanda, Päivi Sillanaukee, Ambassador for Health and Wellbeing, a explicat în cadrul evenimentului de lansare PH Index, modul în care s-a adaptat Finlanda pentru a utiliza datele care pot fi generate în sistemul de sănătate în beneficiul cetățenilor. O infrastructură solidă a datelor, care este bine reglementată alături de intervenții educaționale reprezintă elementele cheie care justifică succesul Finlandei. Două concepte cheie au fost subliniate – data literacy și data trust.
„În Finlanda, în primul rând, avem date disponibile. Noi colectăm date de la populație de decenii și avem o infrastructură digitală. Avem, de asemenea, cunoștințele necesare pentru a utiliza soluțiile digitale. Pe lângă asta, există reglementări pentru a facilita accesul la date și utilizarea acestora. Acestea se îmbunătățesc tot timpul, sunt adaptate la noua eră în care ne aflăm. La începutul anului am început să definim legislația pentru utilizarea secundară a datelor. Avem procese sigure și o organizare de tip one-stop shop, prin care datele disponibile pot ajuta sectorul public, mediul academic și alte instituții”
Un alt element esențial este disponibilitatea populației pentru donarea datelor și utilizarea instrumentelor digitale. Acest lucru poate fi ilustrat prin abordarea Finlandei în timpul pandemiei:
„La începutul anului am lansat aplicația de monitorizare a cazurilor COVID-19. Înainte a o lansa am avut o discuție publică și s-a analizat opinia oamenilor înainte de a introduce legislația, astfel încât aceștia să fie siguri că datele le sunt folosite în siguranță. În 2 săptămâni, 40% din populație a descărcat aplicația. Asta arată că oamenii sunt dispuși să împărtășească datele.”
Päivi Sillanaukee a pus accentul pe abordarea finlandeză cu privire la sănătate. Dincolo de configurarea sistemului de sănătate, există o abordare comprehensivă care urmărește toate aspectele care pot influența starea de sănătate a unei persoane. Din acest motiv, Finlanda a fost declarată și una dintre cele mai „fericite” țări Europene.
„Nu doar că avem un sistem de asistență medicală personalizată, noi privim lucrurile diferit. Scopul nu e să avem doar medicamente noi, ci să țintim mai departe, să ne orientăm activitățile spre servicii sociale, să sprijinim oamenii să le oferim motivație pentru a își schimba stilul de viață. Aici avem soluții pentru aceste lucruri. Promovăm o societate a „bunăstării” (wellfare society), în care oamenii au posibilități egale. Investim în educație, servicii medicale universale. Nivelul educațional e ridicat – asta înseamnă că avem abilitățile și cunoștințele necesare pentru a folosi datele și a inova. Oamenii sunt stimulați să apeleze la serviciile publice. Infrastructura pe care o avem reprezintă un avantaj atunci când trebuie să integrăm soluțiile digitale. Totul ține de modul în care țara se pune în slujba oamenilor și le oferă motivație”
- Croația: strategii pentru utilizarea datelor genomice în practică
Prof. Stjepko Pleština, Șeful Departamentului de Oncologie din cadrul Spitalului Unviersitar din Zagreb a explicat provocările cu care se confruntă Croația și ce strategii urmează să fie implementate:
„Cea mai mare provocare este lipsa registrelor comprehensive, care să includă date care să permită monitorizarea evoluției pacienților. Acestea ar reprezenta un punct esențial pentru a identifica zonele care trebuie îmbunătățite și a găsi soluții. Registrele reprezintă un instrument care stă la baza luării deciziilor potrivite pentru pacienți. Avem registre în oncologie. Dar pentru a putea personaliza realmente tratamentul trebuie să monitorizăm modul în care pacienții răspund la tratament, în timp real, nu doar să ne bazăm deciziile pe studii randomizate care se fac într-un mediu controlat. În acest moment, noi construim o bază de date care include atât profilul genomic al pacientului, cât și date clinice. Pentru a îmbunătăți prognosticul pacienților oncologici trebuie să explorăm mai bine această informație”
Citește și
- INTERVIU. Prof. Dr. Hans Lehrach, directorul Institutului Max Planck: Digital Twins, un nou concept pentru medicina personalizată
- Planul European pentru Cancer: Cum transformăm sistemul de sănătate pentru a asigura asistența medicală personalizată pentru fiecare cetățean. Document de poziție Centrul pentru Inovație în Medicină