Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Conferința de Medicină Personalizată 2019: Cum facem din inovația în medicină o prioritate politică?

mm
30 Sep 2019
2309 Views

Conferința de Medicină Personalizată organizată de Centrul pentru Inovație în Medicină împreună cu Local American Working Group și EuropaBio a reunit anul acesta și lideri politici alături de reprezentanți ai societăților profesionale, asociațiilor de pacienți și industriei. Mecanismele prin care se poate crește accesul la un diagnostic de precizie, la tratamente inovatoare și prin care se poate eficientiza sistemul de sănătate în beneficiul pacienților au fost principalele teme ale dezbaterii.

Medicina genomică oferă astăzi soluțiile pentru un diagnostic de precizie, iar biotehnologia revoluționează deja multiple arii terapeutice. Terapiile celulare au marcat o nouă etapă a medicinei personalizate, iar în 2020 se așteaptă ca primul centru specializat în terapii CAR-T să se înființeze și în România. Accesul la toate aceste inovații depinde de schimbări atât la nivelul sistemului medical, cât și în ceea ce privește cadrul legislativ și implementarea legilor.

abonare

Vasile Ciurchea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a explicat într-o dezbatere cu dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, poziția CNAS față de provocarea accesului la inovație. Acesta a comentat modelul contractelor cost-volum și a explicat modul în care finanțarea ar trebui orientată în funcție de valoarea terapiilor și de rezultatele obținute în timp:

Casa Națională de Asigurări de Sănătate susține conceptul de medicină personalizată pentru pacienții din România. Avem în vedere transformarea contractelor cost-volum, prin intermediul cărora medicamentele inovatoare sunt compensate în sistemul de asigurări de sănătate, în contracte cost-rezultat. Astfel, ne asigurăm că pacienții vor fi tratați mai bine, primind medicamentul potrivit, la momentul potrivit, dar și că fondurile CNAS vor fi cheltuite cost-eficient.”

Reprezentantul CNAS la Conferința de Medicină Personalizată

Vasile Ciurchea, președintele CNAS și Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în

Președintele CNAS atrage atenția asupra importanței colaborării pentru realizarea acestor obiective:

“În acest context, ne arătăm deschiderea ca, în parteneriat cu toți actorii interesați, să identificăm soluțiile cele mai potrivite pentru implementarea testelor genetice pentru diagnosticul de precizie al pacienților cu cancer. De asemenea, pentru această categorie de pacienți, intenționăm să introducem un pachet dedicat de servicii medicale, cu intenția de a îmbunăți accesul la diagnostic, monitorizare și tratament.

Reprezentant CNAS la Conferinta de Medicina Personalizata

Vasile Ciurchea, președintele CNAS

Florian Bodog, Senator PSD , a discutat perspectiva partidului pe care îl reprezintă legată de accesul la inovație:

„Noi am încercat să aducem inovația în sănătate în mai multe moduri. În primul rând, în ceea ce privește zona de diagnostic, am reușit ca spitalele județene să aibă acces la investigații precum CT și RMN. Sunt de acord că e nevoie și de alte analize. În mai multe state europene există o politică specială pentru terapii inovatoare și diagnostic. Altă zonă în care am lucrat a fost introducerea permanentă de molecule noi pentru tratamentul pacienților. Lista s-a actualizat de foarte multe ori, am înregistrat un număr record față de perioada anterioară”.

Reprezentant PSD

Florian Bodog, Senator PSD

Noile tipuri de terapii și tehnologiile care apar pe piață sunt însoțite și de prețuri mai ridicate. Senatorul a explicat și posibilele mecanisme de finanțare pentru terapii inovatoare precum și importanța unor asigurări de sănătate private:

„Există mai multe mecanisme pentru finanțare. Finanțarea poate fi din sistem public pe de o parte, prin intermediul CNAS . Prin alocarea inițială a unei sume mai mari pentru tratamente inovatoare s-ar putea obține economii în timp, pe baza cheltuielilor colaterale care există în sistem. La momentul actual dacă venim și spunem că putem impacta fondul este o poveste pe care o putem spune copiilor. Trebuie să avem elemente de valoare pentru ceea ce se întâmplă.

Prin introducerea criteriilor de performanță se obțin rezultate mai bune și economii. Aici e zona unde putem gândi cu casa de asigurări inclusiv pe modelul contractelor cost-rezultat. Nu e suficient, însă, să existe doar un fond public pentru o schimbare, este necesar și trebuie să ne gândim serios la asigurări de sănătate private”.

Creșterea accesului la cercetare în sănătate reprezintă una dintre prioritățile Partidului Național Liberal, reprezentat în cadrul Conferinței de Medicină Personalizată de doamna deputat Antoneta Ioniță.

 „Din punctul de vedere al PNL, reprezentat la nivel european prin domnul Cristian Bușoi – în calitate de membru al Comisiei de Sănătate din Parlamentul European, trebuie să avem fonduri pentru cercetare în sănătate. Dacă nu avem fonduri pentru cercetare, nu putem discuta despre medicamente. S-a obținut o creștere de 9 miliarde de euro în parlamentul european care vizează eradicarea cancerului la copii. Cancerul la copii atinge cifre alarmante. În Uniunea Europeană, 1 din 3 pacienți vor face o formă de cancer. Ca atare, această suplimentare pentru cercetare este binevenită. Din această creștere de fonduri putem dota spitalele județene, să construim spitale regionale. O altă arie ar fi să creștem finanțarea asistenței medicale primare și să ne gândim, tot prin accesare de fonduri europene, la atragerea medicilor tineri în sistemul acesta, dotarea cabinetelor medicale, cursuri pentru a crește competența acestora”.

Reprezentanta PNL la Conferinta de Medicina Personalizata

Antoneta Ioniță, deputat PNL

Deputatul Antoneta Ioniță a discutat posibilitățile de finanțare prin accesarea de fonduri europene.

„Programul de cercetare Horizon 2020 la nivelul UE care se adresează tuturor statelor membre și astfel putem să accesăm proiecte pentru a aduce bani din UE pentru cercetare. O altă variantă ar fi Casa de Asigurări. Trebuie să investim mai mult în cercetare pentru a putea avea acces la medicamente inovatoare”.

În cadrul Conferinței a fost prezent și Călin Gălăşeanu, care a discutat despre prioritățile partidului PRO România:

„PRO România este pro inovație. Inovația este una dintre prioritățile partidului PRO România, alături de realizarea spitalelor regionale și legea vaccinării. Prin inovație ne referim  inclusiv medicina robotică și telemedicina, utilizarea inteligenței artificiale. Toate acestea necesită însă fonduri. Medicina personalizată este cireașa de pe tort pentru sistemul sanitar. Banii pe care îi avem trebuie cheltuiți judicios”

PRO Romania

Călin Gălășeanu, PRO România

Senatorul UDMR Laszlo Attila, de la Comisia de Sănătate din Parlamentul României, a adus în discuție problema realizării cadrului legislativ necesar pentru a face din inovație o prioritate:

Prioritățile se îndreaptă în direcția de a căuta sau a avea cadrul legislativ care să permită trecerea spre o finanțare bazată pe rezultate, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru. Cel mai important este să nu își facă nimeni iluzii că medicina personalizată va fi centralizată la nivel național într-un timp foarte scurt. În primul rând trebuie să ne gândim care sunt centrele care se pretează și au pregătirea tehnică și la nivel de personal. S-au făcut eforturi deosebite, peste 28 de molecule introduse într-un timp relativ scurt, 160 care așteaptă o decizie, s-au rezolvat o serie de probleme la nivel legislativ.

Următoarea etapă este problema coordonatorilor de programe naționale și a acelor persoane care pot lua astfel de decizii. Cum putem responsabiliza șefii programelor naționale, șefii regionali ai programelor naționale? De multe ori ne confruntăm cu nerespectarea protocoalelor standard, nu mai vorbim de cele personalizate”.

Reprezentant UDMR

Laszlo Attila, senator UDMR, Comisia de Sănătate din Parlament

„Un alt aspect este crearea cadrului legislativ pentru a transfera posibilitatea de a lua și a modifica anumite reglementări la niveluri mai interioare decât Ministerul și Parlamentul si aici mă refer la posibilitatea luării deciziilor de a introduce indicatori de performanță la nivelul programelor naționale. De ce ar trebui să cheltuim pentru protocoale întregi când cineva nu respectă protocolul și trebuie să plătim consecințele nerespectării protocolului. Cine suportă consecințele? Este necesar un cadru legislativ prin care să se asigure respectarea protocoalelor

Trebuie să găsim soluții pentru testarea prealabilă. Trebui să creăm cadru legislativ și să avem markerii prestabiliți și posibilitatea să îndrumăm pacientul în centrul unde se realizează acel tratament, în care se derulează un program și este urmărită eficiența lui. În alte țări funcționează acest model. Nimeni nu tremură când șeful de program național ia o decizie albă sau neagră sau modifică ceva și devine un act public care apare într-un monitor oficial. Trebuie să lăsăm ce e al cezarului să fie al cezarului și să si-o asume și să urmărim eficiența.

Interesul meu este ca din moment ce într-un viitor nu foarte îndepărtat, dacă pacientul nu primește testări până la 200 de markeri și este direcționat în centrele unde se realizează o anumită procedură, nu se oferă decontarea. Noi nu avem această infrastructură. Vreau să realizăm infrastructura care să asigure pacientului această posibilitate. Nu demult am asistat la o astfel de discuție si am aflat că pacienți noștri pleacă și sunt tratați în alte țări. Cred că avem capacitatea și resursele pentru a utiliza eficient resursele de finanțare. Un astfel de efort trebuie să fie comun”.

Politicieni la Conferința de Medicină Personalizată

Pentru pacientul oncologic trebuie creată infrastructura de testare în România a biomarkerilor și utilizarea eficientă a banilor. Sursele de finanțare se pot identifica printr-un e un efort comun. De asemenea, în opinia acestuia, trebuie regândite screeningul și prevenția.

 „În același timp trebuie să constatăm că sfera privată a fost mai maleabilă și a funcționat acolo unde statul nu a reușit. O soluție ar putea fi colaborarea, asiguratori privați și alte surse. Orice sursă suplimentară înseamnă și o altă sursă de control a utilizării banilor. Nicio specialitate nu poate face screeningul pe cont propriu. Depistarea fiecărui caz ar trebui bonificată și spitalele diferențiate în funcție de performanță” – a încheiat senatorul UDMR.

Citește și: