Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Conferința de Medicină Personalizată 2019: Inovația este în genele noastre

mm
26 Sep 2019
2754 Views

A patra ediție a Conferinței de Medicină Personalizată a fost organizată în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei, de Centrul pentru Inovație în Medicină în parteneriat cu LAWG (Local American Working Group) și EuropaBio. Conferința s-a desfășurat la Fundația Europeană Titulescu și a reunit reprezentanți ai societăților profesionale, autorități, industrie și reprezentanți din mediul politic. În cadrul evenimentului a fost inclus și simpozionul „Valoarea adăugată a biotehnologiei și medicamentelor biologice în sistemul de sănătate din România”.

 „Inovația este în genele noastre” a fost tema aleasă anul acesta, aducând în prim plan domeniile care anunță transformări importante în medicină. Pe măsură ce noi informații se acumulează asupra particularităților genomice și moleculare ale fiecărui individ, iar tehnologia facilitatează noi dimensiuni ale actului medical, abordarea personalizată trebuie să devină o realitate. Diagnosticul de precizie în oncologie, testările comprehensive de biomarkeri, terapiile celulare și medicina digitală au fost subiectele principale de pe agenda conferinței.

abonare
Ilustrare eveniment Fundatia Titulescu

Dr. Marius Geantă, în deschiderea Conferinței de Medicină Personalizată

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a declarat în deschiderea evenimentului:

„Am trecut de la o medicină de imprecizie la o medicină de înaltă definiție care reprezintă fundamentul pentru biotehnologie și medicina personalizată. Fiecare pacient este unic, iar noile tehnologii ne ajută să punem în valoare acest fapt. E momentul să punem diagnosticul lângă terapie”

Prezentare Marius Geanta

Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină

Importanța diagnosticului de precizie în tratamentul cancerului a fost una dintre temele de referință în cadrul Conferinței de Medicină Personalizată 2019. Descifrarea genomului uman și identificarea de noi markeri moleculari permit redefinirea multor tipuri de cancere.

Conf. Univ. Dr. Ovidiu Pop, anatomopatolog, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Oradea, a discutat despre provocările în stabilirea diagnosticului corect, conform standardelor medicinei personalizate. Acesta a explicat că pentru a identifica pacientul care este eligibil pentru un anumit tratament există mai multe variabile pe care trebuie să le adresăm. Realizarea investigațiilor validate de la început, este însă o condiție esențială:

Nu trebuie să treacă foarte mult timp de la diagnosticul primar până la realizarea profilului molecular. Algoritmul de testare a biomarkerilor în cancerul pulmonar trebuie caracterizat prin rigoare și trasabilitate. De la două tipuri de cancer pulmonar non-microcelular și microcelular, am ajuns astăzi la o clasificare precisă a cancerelor pulmonare.

Este foarte important să se facă toate investigațiile de la început, reflex. Sunt foarte multe în studii, dar cele aprobate trebuie să se realizeze din prima. În laboratorul nostru realizăm testări pentru EGFR, ALK, ROS1 și PD-L1. Acestor biomarkeri le corespund terapii personalizate. Noi identificăm o posibilă opțiune de a trata.”

Dr. Pop a discutat și despre dificultățile legate de obținerea informaților relevante care ar putea permite personalizarea tratamentului, având în vedere modul în care se realizează biopsiile în practica actuală:

„Dintr-o probă de țesut foarte mică, noi trebuie să facem foarte multe. Cum colectăm țesuturile pe care le folosim pentru diagnostic? Putem aveam nevoie de la simplele frotiuri până la biopsii, există mai multe tehnici. Și sigur că avem de a face cu procese care implică mai multe etape. Cu cât ai mai multe etape cu atât riscul de a altera diagnosticul final e mai mare.

Prezentare Ovidiu Pop

Conf. dr. Ovidiu Pop

Câte celule tumorale primim la laborator să le analizăm? Cum sunt fixate? De ce este importantă fixarea? Dacă nu stabilim corect diagnosticul, colegii oncologi nu vor mai putea oferi un tratament personalizat și vor apela la un tratament general.

Imunohistochimia este o metodă folosită din anii ‘70 în Europa. Sigur, aceasta ne permite să identificăm anumite alterări genice și să punem diagnosticul corect al tipului de cancer. Cu toate acestea, folosirea excesivă a acestei metode poate duce la prejudicierea pacientului. Dacă folosim mulți markeri de imunohistochimie scade calitatea probei pentru realizarea altor teste, care ne-ar permite selectarea pacienților eligibili pentru o primi o terapie personalizată. Trebuie să discutăm și despre resursa umană, pregătirea celor care oferă diagnosticul e foarte importantă.

Dr. Pop a explicat modul în care se desfășoară lucrurile în practică, în laboratoarele din România și atrage atenția asupra respectării protocoalelor internaționale:

„În primul laborator se obține un diagnostic de rutină. Se trimite apoi în al doilea laborator acel țesut, apoi în al treilea și dispar celulele tumorale și nu mai putem identifica pacienții eligibili pentru tratament. Trebuie să respectăm protocoalele internaționale. Atunci când facem diagnosticul într-un laborator, iar restul diagnosticului necesită PCR, NGS și avem un centru specializat, putem să realizăm toate investigațiile necesare. La început am aceeași cantitate de țesut, la sfârșit am aceeași cantitatea de țesut.

Protocoalele stabilesc foarte bine cum este prelucrată proba de țesut. În România, din păcate, nu avem aceste protocoale. Aceasta este problema noastră majoră

Prezentare testare biomarkeri

Conf. Dr. Ovidiu Pop în timpul Conferinței de Medicină Personalizată

Respectarea recomandărilor din ghiduri este o altă componentă esențială, evidențiată de Dr. Pop:

„Putem să avem o cale foarte scurtă de diagnostic dar nu identificăm mutațiile, sau o cale bine pusă la punct cu niște pași stabiliți clar în protocoalele internaționale. Toate aceste lucruri sunt standardizate, dar trebuie să le facem și în România. Plecând de la un diagnostic precis putem să identificăm pacientul țintă. Este important să lucrăm în beneficiul pacientului.

Celula tumorală își dezvoltă mecanisme de rezistență. Diagnosticul nu se oprește la momentul în care am identificat o alterare genică, pacientul e trimis la oncologie și primește tratament. Celula tumorală va găsi mecanisme să se apere. În laboratoare este importantă verificarea calității diagnosticului. Este important să avem țesut adecvat și corect izolat. Controalele de calitate externe sunt foarte importante. De asemenea, laboratoarele de referință sunt esențiale. Nu putem să testăm de toate pentru toți”.

Cum poate transforma medicina personalizată practica medicală?

Dr. Nicoleta Antone, de la Institutul Oncologic Cluj Napoca a discutat despre dificultățile introducerii în practică a unei strategii personalizate. Din perspectiva medicului oncolog, aceasta a adus în prim plan limitările abordărilor actuale în oncologie.

„La nivel global există o tendință crescută în ceea ce privește accesibilitatea platformelor de secvențiere ADN și ARN precum și o dezvoltare a bioinformaticii. Toate aceste lucruri care se întamplă din perspectiva testărilor comerciale și non-comerciale ne pun în fața unor provocări. Cum putem să introducem toate aceste teste în practica noastră clinică?”

Dr. Nicoleta Antone în timpul prezentării de la Conferința de Medicină Personalizată 2019

Dr. Antone a exemplificat modul în care a evoluat înțelegerea cancerului de sân și provocările actuale în personalizarea managementului acestui neoplasm:

„Cunoaștem faptul că, cancerul de sân este cel mai frecvent în rândul femeilor și este împărțit în mai multe tipuri în funcție de prezența receptorilor. Pentru cancerul de sân triplu negativ, în continuare, chimioterapia e standardul terapeutic, însă date recente și medicamente recente anti PD-L1 au fost aprobate în SUA în martie. Cazurile HER 2+ sunt asociate cu o boală agresivă, dar recent cu apariția anticorpilor monoclonali a crescut supraviețuirea pacientelor. Și în cazurile frecvente de neoplasm HR+, apare rezistența endocrină. Ghidurile actuale recomandă testarea imunohistochimică pentru receptorii de estrogen și progresteron, HER2 și mutațiile BRCA1 și BRCA2.

57% dintre tumori au cel puțin o mutație acționabilă. Pot exista și mai multe mutații acționabile simultan. 28% dintre paciente pot să aibă mai multe mutații care pot fi țintite. Cu toate acestea, majoritatea ghidurilor nu recomandă profilarea genomică comprehensivă în acest moment, însă cred că la un moment dat lucrurile vor evolua și va fi nevoie creșterea accesului la medicamente țintite și la trialuri clinice.

Pentru a implementa principiile medicinei de precizie apar mai multe tipuri de provocări. Apar provocări clinice, există o multitudine de teste, e greu de găsit testul potrivit pentru pacientul potrivit. În urma testelor se obțin cantități mari de date pe care trebuie să le prelucrăm. Un alt aspect e cel financiar și desigur provocările administrative”.

Necesitatea educației și colaborarea, sunt în opinia Dr. Antone elemente de bază pentru transformarea practicii medicale:

„Testarea multi-gene panel există și în România, însă pacienții trebuie să plătească pentru această investigație. Medicina personalizată poate să aducă beneficii dar și nenumărate provocări. Cum incorporăm toate aceste rezultate în practică? Cum să le oferim pacienților cel mai bun tratament bazat pe dovezi? Consider că toată această complexitate de date necesită mecanisme de suport cum sunt comisiile specializate, și numai împreună, prin educație și colaborare vom putea să setăm drumul în acest domeniu care evoluează extrem de rapid”.

Un centru specializat pentru terapiile CAR-T, în curs de acreditare în România

Dr. Alina Tănase, Manager al Institutului Clinic Fundeni a anunțat planul pentru dezvoltarea unui centru specializat pentru terapii CAR-T și la București, în cadrul Institutului Fundeni. Aceasta a explicat mecanismele prin care funcționează terapiile CAR-T, datele importante din studii clinice, precum și perspectivele pentru introducerea noilor terapii în România.

Terapiile CAR-T reprezintă tratamentul viitorului, acesta este atât o terapie celulară, o terapie genică, cât și o imunoterapie. În cazul pacienților pentru care știința a epuizat toate opțiunile de tratament posibile, terapiile celulare CAR-T ne permit astăzi să oferim o terapie personalizată la un alt nivel.

Dr. Alina Tănase, manager al Institutului Clinic Fundeni, în timpul Conferinței de Medicină Personalizată 2019

„Nu mai vorbim despre un medicament care alege niște celule afectate de boală, vorbim de celulele pacientului care învață să recunoască boala. Acestea sunt deja standardizate în cancerele hematologice cu rezultate foarte bune. Personalul medical trebuie instruit în vederea administrării terapiei. Este un proces foarte complicat, cu rezultate extraordinare, dar nu oricine poate să îl facă.

Avem nevoie de centre specializate care să poate realiza acest obiectiv. Putem implementa într-un centru de transplant acreditat. Institutul Clinic Fundeni a demarat procedurile de acreditare pentru CAR-T, vom primi în noiembrie prima vizită de audit. Aceasta înseamnă controlul calității culturii de limfocite T în banca de celule.

Cred că vom reuși anul următor introducerea unei astfel de terapii și în Institutul Fundeni. Centrul nostru respectă toate criteriile, avem toate specialitățile necesare în Institut. Avem departament de terapie intensivă, avem o clinică mare de neurologie, având în vederea tipurile de complicații care pot apărea.

De asemenea avem toate specialitățile necesare în institut. Avem aprobat în România și tocilizumab, un medicament necesar pacienților tratați cu o astfel de terapie și poate fi achiziționat de spital. Rolul nostru ca medici e să fim pregătiți să administrăm aceste terapii când vom avea acces la ele”.

 Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.