Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate: utilizarea instrumentelor digitale destinate sănătății înainte, în timpul și după pandemia COVID-19

• Medicina digitală

Ruxandra Schitea
25 octombrie 2021
Citit de 307 ori.

Digitalizarea, utilizarea instrumentelor digitale în medicină, poate aduce nenumărate beneficii pentru sistemul de sănătate în ceea ce privește eficiența, accesibilitatea și calitatea îngrijirilor medicale. Fie că este vorba despre dosare electronice de sănătate, instrumente de monitorizare a parametrilor vitali, mijloace de consultare la distanță (telemedicină), instrumentele digitale destinate domeniului medical reprezintă un punct cheie de dezvoltare și prosperitate al sistemelor de sănătate.

În acest sens, Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate (European Observatory on Health Systems and Policies) a publicat un document care analizează utilizarea instrumentelor digitale destinate sănătății înainte și în timpul pandemiei COVID-19, precum și importanța utilizării acestora și strategiile pentru implementarea lor după încetarea pandemiei.

Documentul reunește informații din mai multe studii realizate pe teritoriul Europei, concentrându-se pe modul în care au fost implementate până acum diverse abordări digitale pe teritoriul statelor Europene, avantajele pe care le-au adus acestea, precum și politicile care au facilitat implementarea lor. De asemenea se regăsesc prezentate provocările care au împiedicat până acum o implementare uniformă dar și soluții și strategii care să ajute sistemele de sănătate pentru a le depăși.

Mesajele cheie ale documentului fac referire la cele 3 arii analizate, astfel încât:

• Înainte de pandemia COVID-19, pe teritoriul Europei s-au depus eforturi cu scopul de a încuraja implementarea instrumentelor digitale care vizează sănătatea la nivelul țărilor membre. Cu toate acestea, adoptarea propriu-zisă a acestora pe scară largă a fost extrem de dificilă și lentă, din cauza incapacității sistemelor medicale de a introduce modificările necesare.
• În timpul pandemiei COVID-19, multe dintre instrumentele digitale considerate inițial doar posibile oportunități au devenit absolut necesare. Printre acestea se numără mijloace digitale utilizate în următoarele domenii: comunicare și informare, supraveghere și monitorizare, asigurarea serviciilor medicale la distanță și monitorizarea programelor de vaccinare. Toate aceste lucruri au fost posibile datorită schimbărilor politicilor de reglementare și de rambursare, investițiilor în infrastructură tehnică și pregătirea profesioniștilor din domeniul medical.
• Odată cu ținerea sub control a pandemiei COVID-19, sunt necesare strategii, cadre legislative adecvate și regimuri de rambursare cu ajutorul cărora să se poată integra și păstra valoarea adusă de instrumentele digitale la nivelul sistemelor de sănătate.

Au existat și există în continuare diferențe semnificative din punct de vedere legislativ, al reglementării, implementării și utilizării instrumentelor digitale în medicină la nivelul statelor Europene.

Utilizarea instrumentelor digitale în medicină pre-pandemie COVID-19

Conform unui studiu global realizat de Organizația Mondială a Sănătății în 2015, 70% din țările regiunii europene aveau politici și strategii privind sănătatea digitală, însă numai 27% aveau reglementat serviciul de telemedicină.

Înainte de pandemia COVID-19, numai 43% din țările analizate beneficiau de politici sau diverse forme legislative cu privire la jurisdicția medicală sau rambursarea serviciilor de medicină digitală (eHealth services). Din restul țărilor, 53% nu dețineau niciun fel de cadru legal care să permită cetățenilor să își acceseze propriile dosare medicale digitale.

În ceea ce privește utilizarea Big Data în domeniul medical, numai 13% din țări dețineau cadrul legislativ corespunzător care să permită reglementarea acestor servicii. Din totalul țărilor incluse în studii, numai în 11 cazuri exista o autoritate la nivelul statului care să se ocupe cu reglementarea dispozitivelor mobile și a software-ului destinat medicinei digitale mobile (mHealth), din punct de vedere al calității, siguranței și încrederii.

O mare parte din provocările care împiedică implementarea rapidă și adecvată a instrumentelor digitale în sănătate nu sunt de natură tehnică, ci vizează în mod direct adaptabilitatea și capacitatea de schimbare, dezvoltare a sistemelor medicale. Un exemplu bun pentru susținerea acestei ipoteze este adoptarea dosarelor electronice de sănătate ale pacienților. Tehnologia pentru dezvoltarea acestor dosare există și este accesibilă profesioniștilor în domeniu. Ceea ce implică dificultăți în implementarea și utilizarea propriu zisă a e-Health Records este educarea și obișnuirea personalului medical în achiziția electronică a datelor.

Există, de asemenea, numeroase limitări care nu pot fi rezolvate doar la nivel de politici în cadrul sistemelor de sănătate, ci necesită și implicarea cetățenilor, a organizațiilor locale, stakeholder-ilor și așa mai departe. În același timp trebuie luat în considerare faptul că deși utilizarea instrumentelor digitale în medicină poate elimina anumite inegalități la nivelul societății (precum accesul persoanelor din zone defavorizate la servicii medicale), acestea pot interveni în crearea sau amplificarea altor inegalități (precum accesul grupurilor vulnerabile – bătrâni, pacienți care suferă de afecțiuni fizice sau mintale – la astfel de servicii).

Pentru obținerea unui acces uniform și echitabil la astfel de servicii de sănătate digitală a fost propusă schema celor 5 A:

• Availability (disponibilitate) – relația dintre serviciile de telemedicină deja existente asigurate de un sistem și nevoile și abilitățile pacientului.
• Accessibility (accesibilitate) – relația dintre abilitățile digitale și nivelul de alfabetizare digitală ale unei populații de pacienți și suportul necesar asigurat pentru a putea accesa serviciile.
• Accommodation (adaptare) – relația dintre cerințele platformelor digitale și abilitatea pacientului de a le naviga.
• Affordability (accesibilitate financiară) – relația dintre costurile asociate serviciilor de internet și dispozitivelor utilizate și abilitatea pacientului de a plăti pentru ele
• Acceptability (acceptabilitate) – relația dintre instrumentele digitale ale unei organizații de sănătate și atitudinea pacientului cu privire la confortul utilizării acelor instrumente.

Utilizarea instrumentelor digitale în medicină în pandemia COVID-19

Instaurarea pandemiei COVID-19 a amplificat nevoia utilizării instrumentelor digitale în medicină, iar majoritatea statelor au fost nevoite să înceapă sau să grăbească procesul de implementare pentru astfel de servicii. Au existat patru zone principale în care digitalizarea serviciilor medicale a făcut diferența:

Comunicare și informare:

• Comunicare informațiilor privitoare la COVID-19 către public;
• Combaterea răspândirii informațiilor false cu privire la pandemie.

Monitorizare și supraveghere:

• Adaptarea instrumentelor deja existente pentru a asigura monitorizarea, supravegherea și identificarea cazurilor;
• Utilizarea datelor de mobilitate pentru a crea modele de distribuție a cazurilor;
• Utilizarea datelor genomice pentru detecția și urmărirea noilor variante;
• Utilizarea datelor din baze de date publice și din social media pentru a ajuta monitorizarea și supravegherea;
• Utilizarea aplicațiilor mobile pentru identificarea cazurilor;
• Utilizarea aplicațiilor mobile și web pentru urmărirea simptomelor și diagnosticare individuală;
• Utilizarea aplicaților mobile pentru a ajuta în auto-izolare și carantinare.

Asigurarea serviciilor medicale

• Utilizarea consultațiilor la distanță;
• Utilizarea instrumentelor digitale pentru managementul capacității spitalelor;
• Utilizarea inteligenței artificiale pentru identificarea infecțiilor și potențialelor tratamente.

Vaccinare, imunizare și farmacovigilență:

• Identificarea cetățenilor eligibili pentru vaccinare;
• Combaterea ezitării cu privire la vaccinare;
• Monitorizarea reacțiilor adverse;
• Utilizarea certificatelor de imunizare pentru a ajuta redeschiderea economiei.

Utilizarea instrumentelor digitale în medicină post-pandemie COVID-19

Pandemia COVID-19 a găsit statele Europene în situația de a fi nevoite să se concentreze pe o bună implementare și utilizare a instrumentelor medicale în sănătate. În continuare se iau măsuri pentru a facilita accesul persoanelor la astfel de servicii, pentru a îmbunătăți și eficientiza livrarea lor, precum și pentru a le perfecționa.

Până acum, în contextul pandemic punctul central pe care s-au concentrat politicile de sănătate a fost înlăturarea limitărilor și provocărilor asociate implementării instrumentelor medicale. Totuși, la fel de importantă este și identificarea politicilor și practicilor care ar putea fi adoptate pentru a crea un mediu care să faciliteze extinderea utilizării acestor instrumente digitale în sănătate. În acest sens este nevoie de colaborare la nivelul guvernelor și agențiilor naționale de sănătate pentru a dezvolta politici regionale și naționale care să aibă în vedere nu numai instrumente de tipul eHealth, ci și instrumente digitale care implică utilizarea dispozitivelor mobile, software, analiză de date, în scopul livrării serviciilor medicale.

În documentul publicat de Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate se regăsesc următoarele direcții:

• Investiția strategică și reformele în ceea ce privește rambursarea pot promova utilizarea instrumentelor digitale medicale;
• Nevoia unor strategii active de susținere, co-design și utilizare a instrumentelor digitale medicale la nivel local, pentru asigurarea acceptării și utilizării acestora;
• Nevoia adaptării politicilor pentru a îngloba o mai bună înțelegere a preferințelor pacienților, inegalităților digitale și utilizarea corespunzătoare a instrumentelor digitale de sănătate.
• Dezvoltarea unei strategii independente pentru medicina digitală pe teritoriul Europei.

Citește și:

• Carta Albă asupra politicilor europene de utilizare secundară a datelor: recomandări pentru asigurarea accesului la inovație și protejarea datelor personale
• Raport Open Data Institute: „Utilizarea secundară a datelor în Europa”. Ce valoare ar putea aduce utilizarea secundară a datelor de sănătate în Romania?
• Explorarea istoricului medical al pacientului cu ajutorul instrumentelor digitale: cum poate fi integrată anamneza digitală în evaluarea clinică a pacientului?