Esențial COVID-19. miSHERLOCK: dispozitivul pentru diagnosticul de precizie al variantelor SARS-CoV-2, bazat pe tehnologia CRISPR




Accesează Esențial Covid-19

Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 9-15 august 2021:

Booster shots: FDA aprobă a treia doză de vaccin ARNm pentru persoanele imunocompromise. Cât de necesară este pentru populația generală?

Ideea unei a treia doze de vaccin a început să fie vehiculată odată cu apariția variantelor virale și a studiilor privind mutațiile care ar avea capacitatea să evadeze imunității dobândite în urma vaccinării. Însă numeroși specialiști argumentează că o a treia doză nu este necesară în acest moment, fiind mult mai importantă vaccinarea la nivel global, în mod echitabil. Inițiativele de tipul COVAX sunt esențiale în acest moment pentru a crește șansa statelor mai puțin dezvoltate să aibă acces la vaccinare, diminuând astfel apariția de noi variante virale.

Organizația Mondială a Sănătății a cerut statelor să amâne administrarea dozelor de stimulare a imunității (booster shots) până în septembrie, într-un efort de a câștiga timp pentru a oferi mai multe doze statelor cu acces limitat la vaccinuri.

abonare

Totuși, administrarea unei a 3-a doze de vaccin are sens pentru persoanele imunocompromise. Recent, FDA (Administrația de reglementare din SUA) a extins autorizarea de urgență a vaccinurilor create de Moderna și Pfizer/BioNTech pentru a include și administrarea dozei 3 la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum sunt pacienții care au suferit un transplant de organ. Mai mult, autorizarea permite administrarea oricăruia dintre cele două vaccinuri ARNm în lipsa disponibilității celei de-a 3-a doze din vaccinul pe care pacienții l-au primit inițial în schema cu două doze.

Eficacitatea vaccinurilor Comirnaty și Vaxzevria împotriva variantei Delta

Varianta Delta (B.1.617.2) a SARS-CoV-2 a contribuit la creșterea cazurilor în India și s-a răspândit la nivel mondial ulterior. Eficacitatea vaccinurilor BNT162b2 (Comirnaty – produs de Pfizer/BioNtech) și ChAdOx1 nCoV-19 (Vaxzevria – produs de AstraZeneca) împotriva acestei variante este încă destul de neclară – studii pe populații numeroase sunt necesare.

Un studiu publicat în NEJM, efectuat pe populația din UK, subliniază că:

  • Eficacitatea după prima doză de vaccin (BNT162b2 sau ChAdOx1 nCoV-19) a fost semnificativ mai mică în rândul persoanelor infectate cu varianta Delta – 30,7%, decât în cazul celor infectați cu Alpha – 48,7%.
  • Eficacitatea după două doze cu vaccinul BNT162b2 a fost de 93,7% la varianta Alpha și 88% pentru varianta Delta.
  • În cazul Vaxrevia, eficacitatea după două doze a fost de 74,5% la varianta Alpha și 67% în cazul Delta.

Autorii notează că diferențele de eficacitate în urma administrării schemei complete sunt totuși minime, iar eficacitatea vaccinurilor rămâne înaltă, ceea ce justifică sporirea eforturilor de vaccinare cu două doze pentru un număr cât mai mare de persoane.

Noi date despre miocardita apărută în urma vaccinării contra Covid-19 la copii

Dezvoltarea și aprobarea într-un ritm fără precedent a vaccinurilor împotriva Covid-19 reprezintă una dintre reușitele de top ale lumii științifice. Însă acest ritm accelerat, impus de răspândirea accelerată a SARS-CoV-2, a lăsat și zone neacoperite complet, cum ar fi cea a efectelor adverse rare și foarte rare.

O analiză de caz publicată recent în JAMA Cardiology a studiat asocierea miocarditei cu vaccinul tip ARNm produs de Pfizer/BioNTech (BNT162b2) în rândul a 15 copii și adolescenți (cu vârste sub 19 ani). Aceștia fuseseră spitalizați cu miocardită și fuseseră vaccinați în urmă cu 1 până la 5 zile. Observațiile studiului:

  • Băieții au fost mai afectați după cea de-a doua doză de vaccin;
  • 3 copii au prezentat disfuncție sistolică ventriculară;
  • 12 copii au prezentat semne distincte imagistice în urma unui RMN cardiac;
  • Nu a fost înregistrat niciun deces și aproape toți copiii, exceptând unul, au avut rezultate normale ale electrocardiogramei în perioada de urmărire de 13 zile.

În perspectivă, este important de notat că rezultatele unui studiu populațional din SUA au demonstrat că miorcardita este de 6 ori mai frecventă în urma infecției COVID-19 decât în urma vaccinării.

Analiza cazurilor de tromboză venoasă cerebrală asociate VIIT în populația britanică

Un alt studiu, publicat în The Lancet, a analizat cazurile de tromboză venoasă cerebrală, apărută ca urmare a vaccinării (orice tip de vaccin) în populația UK – 95 de cazuri au fost incluse în analiză. Pe 7 aprilie 2021, Agenția Europeană a Medicamentului a publicat rezultatele unei evaluării prin care confirmă o asociere între aceste tulburări de coagulare și vaccinul AstraZeneca.

Sindromul de tromboză cu trombocitopenie indusă imun de vaccin (VITT – vaccine-induced immune thrombotic thrombocytopenia) a fost descris recent ca un efect secundar foarte rar al vaccinării împotriva COVID-19. Tromboza venoasă cerebrală este cea mai frecventă manifestare a acestui sindrom, însă există puține date despre această manifestare.

  • Diferența de vârstă mediană dintre grupul VIIT și non-VIIT a fost de 10 ani, 47 de ani, respectiv 57 de ani;
  • Tromboza venoasă cerebrală este mai severă în contextul VITT. Anticoagulantele fără heparină și tratamentul cu imunoglobulină ar putea îmbunătăți rezultatele trombozei venoase cerebrale asociate VITT.

Studii mai detaliate sunt necesare pentru a înțelege acest sindrom și legătura cu vaccinarea.

miSHERLOCK: dispozitivul pentru diagnosticul de precizie al variantelor SARS-CoV-2, bazat pe tehnologia CRISPR

Diagnosticarea infecției cu Sars-Cov-2 joacă un rol foarte important în eforturile de încetinire a răspândirii, deși metodele de testare nu sunt uniforme și utilizate la nivel populațional pentru a-și demonstra adevăratul potențial. Testarea rapidă în masă și-a dovedit eficiența în multiple studii pilot, însă în ciuda rezultatelor foarte bune, majoritatea statelor au ales abordarea reactivă în fața pandemiei și nu cea proactivă – de testare și izolare timpurie.

Pe de altă parte, diagnosticarea de precizie a infecției – secvențierea genomică pentru identificarea variantelor virale care au cauzat boala – ar trebui să fie un instrument esențial internațional (așa cum este în UK), care oferă o imagine de înaltă rezoluție asupra evoluției pandemiei.

Având în vedere aceste variabile – testare facilă, rapidă și de precizie – dezvoltarea unui test de diagnostic ușor de utilizat, care să determine ce variantă virală a cauzat boala COVID-19 cu exactitate, ar aduce o valoare inestimabilă pentru oameni și sistemele de sănătate în eforturile de combatere a pandemiei.

miSHERLOCK, o platformă de diagnostic bazată pe tehnologia CRISPR, care utilizează mostre de salivă ale persoanei pentru a extrage, concentra și procesa ARN-ul viral, pare că este răspunsul la problema testării rapide de precizie. Utilizatorul trebuie să întreprindă doar 3 acțiuni, iar dispozitivul oferă rezultatul într-o oră. Acesta a fost creat pentru a identifica mutațiile specifice variantelor Alpha (B.1.1.7), Beta (B.1.351) și Gamma (P.1.). Studiul de prezentare a platformei de diagnostic personalizat a fost publicat în Science Advances, iar autorii notează că platforma poate fi ușor adaptată pentru diverse variante virale – specificitatea diagnosticului este egală cu aceea cuprinsă în ghidurile CDC privind testarea RT-qPCR.

Mai mult, pentru a ghida utilizatorul în interpretarea rezultatului, dispozitivul are și o aplicație de smartphone – cu ajutorul camerei telefonului poate fi citit și interpretat rezultatul, iar apoi, transmis în platformele de raportare, eliminând astfel pe cât posibil eroarea umană.

Totuși, supravegherea epidemiologică prin secvențiere genomică de rutină rămâne esențială pentru detectarea mutațiilor care pot duce la apariția de noi variante de îngrijorare, urmând ca un sistem de tipul miSHERLOCK să fie ușor adaptat pentru a identifica acele mutații deja cunoscute în populația generală, eliminându-se nevoia de testare RT-PCR care durează mai mult și prezintă costuri mai mari. Având mai multe informații despre ce variante virale circulă într-o anumită populație, măsurile de sănătate publică non-farmacologice vor putea fi adaptate într-un mod mult mai eficient.

miSHERLOCK