Esențial COVID-19. Impactul epidemiologic al aplicației mobile de contact tracing din Marea Britanie

• Esențial COVID-19

Adriana Boată
24 mai 2021
Citit de 217 ori.

Accesează Esențial Covid-19

Știrile săptămânii 17-23 mai 2021:

• Impactul epidemiologic al aplicației de contact tracing din Marea Britanie
• Document de poziție al Panelului Independent pentru Pregătire și Răspuns Pandemic: pandemia COVID-19 ar trebui să fie ultima experimentată de omenire
• Integrated Genomic Analysis: susceptibilitatea la COVID-19 ar putea fi influențată de grupa de sânge
• Noi date despre virusul gripal au fost obținute prin secvențierea genomică virală din mostre de țesut de la trei persoane decedate în 1918
• CHMP recomandă schimbarea condițiilor de păstrare a vaccinului Pfizer/BioNTech

Impactul epidemiologic al aplicației de contact tracing din Marea Britanie

Încă de la începutul pandemiei, utilizarea instrumentelor digitale (fie că sunt platforme de secvențiere de ultimă generație, noi metode de diagnostic sau aplicații mobile de contact tracing) a adus beneficii majore în monitorizarea evoluției pandemiei și informarea deciziilor de sănătate publică – Taiwan este un exemplu de referință, reușind să combine datele și instrumentele pentru limitarea răspândirii. Marea Britanie, un exemplu de bune practici în monitorizarea genomică a SARS-CoV-2, a implementat de asemenea și o aplicație mobilă de contact tracing la nivel național, lansată pe 24 septembrie 2020.

O astfel de aplicație mobilă înregistrează evenimentele de proximitate între utilizatorii aplicației, iar atunci când un utilizator are un test pozitiv pentru COVID-19, contactele recente pot fi notificate instantaneu. Dovezile teoretice au susținut această nouă intervenție de sănătate publică, promovând-o alături de campanii de testare proactive, dar utilitatea epidemiologică nu a fost măsurată pe baza unor date din viața reală. O analiză publicată recent în Nature a măsurat impactul real al aplicației de contact tracing din UK – datele sunt din perioada septembrie – decembrie 2020.

Aplicația a fost utilizată de peste 16 milioane de persoane (28% din populație) și a trimis aprox. 1,7 milioane notificări de expunere la cazuri pozitive. Aproximativ o îmbolnăvire COVID-19 a fost evitată pentru fiecare utilizator pozitiv care a consimțit la notificarea persoanelor cu care a venit în contact. Autorii estimează că pentru fiecare procent cu care crește numărul utilizatorilor aplicației, numărul cazurilor poate fi redus cu 2,3%. Cifrele susțin, așadar, continuarea utilizării aplicațiilor de contact tracing.

Document de poziție al Panelului Independent pentru Pregătire și Răspuns Pandemic: pandemia COVID-19 ar trebui să fie ultima experimentată de omenire

„COVID-19 rămâne un dezastru global. Mai rău, a fost un dezastru care putea fi prevenit. Lumea are nevoie de un nou sistem internațional de pregătire și răspuns la pandemii, și are nevoie de unul cât mai rapid, pentru a opri viitoarele focare de boli infecțioase de la a deveni pandemii catastrofale (…) Am fost avertizați!”, este motivarea importanței documentului IPPPR.

Documentul propune două seturi de măsuri: 

1. Recomandări imediate pentru diminuarea impactului COVID-19:

• Țările cu venituri ridicate ar trebui să se alinieze la cerințele COVAX: 1 miliard de doze de vaccin până în septembrie 2021 și mai mult de două miliarde până la mijlocul lui 2022.
• Organizația Mondială a Comerțului și OMS ar trebui să convingă statele producătoare de vaccinuri să împărtășească licențele și tehnologiile utilizate.
• Țările din G7 ar trebui să se angajeze în oferirea a 60% din ținta de 19 miliarde de dolari necesari pentru Access to COVID-19 Tools (ACT) Accelerator (inițiativă OMS).
• Fiecare stat trebuie să aplice măsuri non-farmacologice de sănătate publică în mod sustenabil și riguros, bazându-se pe dovezi pentru decizii.
• OMS trebuie să dezvolte imediat o foaie de parcurs cu scopuri și ținte clare pentru monitorizarea și implementarea măsurilor la nivel național și internațional.

2. Recomandări pentru pregătirea sistemelor pentru crizele viitoare:

• Actualizarea pregătirii și răspunsului la pandemie la cel mai înalt nivel de conducere politică (stabilirea unui Consiliu Global de Amenințări Sanitare, adoptarea unei declarații de angajament, adoptarea unei Convenții-cadru pandemice);
• Creșterea autorității și independenței financiare a OMS;
• Începerea investiției în planuri de pregătire pentru viitoarele crize fără întârziere;
• Crearea unui nou sistem internațional de monitorizare și alertă;
• Crearea unei platforme pre-negociate pentru instrumente și consumabilele necesare într-o pandemie;
• Crearea unui fond internațional pentru pregătirea și răspunsul la pandemii;
• Stabilirea unor coordonatori naționali pe probleme de pandemie, care să răspundă direct către Șeful statului sau Guvern.

Integrated Genomic Analysis: susceptibilitatea la COVID-19 ar putea fi influențată de grupa de sânge

Încă de la începutul pandemiei, tehnicile bazate pe științele „omice” s-au dovedit cruciale în descifrarea mecanismelor de combatere a virusului. Conform unui studiu efectuat de către specialiști de la Universitatea British Columbia din Canada, ar putea exista o legătură între anumite variante ale genei ABO și susceptibilitatea individuală la COVID-19. Gena ABO este implicată în determinarea grupei de sânge (A, B, AB și O). Descoperirea ar putea avea implicații și în dezvoltarea unor strategii terapeutice.

Au fost combinate date genetice și transcriptomice (care evaluează ARN-ul mesager produs într-o celulă), măsurând astfel expresia genelor la nivel celular. Datele genetice utilizate provin dintr-o meta-analiză de asociere la nivelul întregului genom a COVID-19 Host Genetics Initiative, care a măsurat expresia genică la pacienți COVID-19 și a comparat-o cu expresia genică nealterată, de la pacienți fără COVID-19. Datele transcriptomice utilizate provin din mostre de sânge și din celule pulmonare.

Analiza nu a stabilit un risc crescut de agravare a bolii pe baza nivelului expresiei genei ABO, însă autorii au emis o ipoteză conform căreia persoanele cu grupa O ar putea avea protecție adițională împotriva bolii.

Noi date despre virusul gripal au fost obținute prin secvențierea genomică virală din mostre de țesut de la trei persoane decedate în 1918

Specialiștii de la Robert Koch Institute au reușit să secvențieze o parte importantă din genomul virusului H1N1 care a infectat trei tineri decedați în 1918, oferind o imagine de înaltă rezoluție asupra patogenului care a cauzat cea mai devastatoare pandemie a secolului XX. Plămânii a doi soldați de origine germană, de 17 și 18 ani, care au murit în 1918 la Berlin au fost păstrați timp de mai bine de 100 de ani în formol, la Muzeul de Istorie Medicală din Berlin (genomul viral din aceste mostre a fost secvențiat parțial). De asemenea, a fost secvențiat un genom viral complet din mostre tisulare provenite de la o femeie decedată la Munchen în aceeași perioadă. Conform datelor obținute, specialiștii speculează că virusul s-a adaptat mai bine la oameni între primul și al doilea val pandemic, ceea ce a făcut ca al 2-lea val, din toamna lui 1918, să fie mult mai agresiv. Genomurile virale parțiale de la cei doi soldați indică o tulpină virală adaptată doar parțial la organismul uman – aceștia au decedat în iunie 1918, în primul val.

Genomul secvențiat de la tânăra de 17 ani este doar al 3-lea genom viral complet pe care lumea științifică îl are pentru virusul H1N1 din 1918. Primul a fost asamblat în anii 2000, iar al doilea în 2013 – ambele au necesitat eforturi mari și au consumat timp și resurse importante. În actuala pandemie, secvențierea genomică este privită ca o practică de rutină la nivel internațional – peste 1 milion de genomuri virale SARS-CoV-2 au fost secvențiate, ceea ce permite lumii științifice să aibă informații de precizie despre variantele virale.

CHMP recomandă schimbarea condițiilor de păstrare a vaccinului Pfizer/BioNTech

Comitetul pentru produse de uz uman (CHMP) din cadrul Agenției Europene a Medicamentului recomandă, pe baza dovezilor existente, schimbarea condițiilor de păstrare a vaccinului contra-COVID-19 produs de Pfizer/BioNTech pentru a permite stocarea flacoanelor de vaccin nedeschise pe o perioadă mai lungă și la o temperatură mai ridicată.

Mai exact, această modificare extinde perioada de depozitare la 2-8° C (adică într-un frigider normal după scoaterea din condițiile de îngheț) aprobată a flaconului dezghețat nedeschis, de la cinci zile la o lună (31 de zile).