Esențial COVID-19. Cele mai importante știri ale săptămânii 1-7 martie 2021: Monitorizarea COVID-19 prin multiple sisteme de urmărire digitale poate anticipa cu 2-3 săptămâni creșterea incidenței și a mortalității




Accesează Esențial Covid-19

Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Cele mai importante știri ale săptămânii 1-7 martie 2021:

EMA începe procedura de revizuire continuă (rolling review) a vaccinului Sputnik V, împotriva COVID-19

Comitetul pentru Produse Medicale de Uz Uman (CHMP) al Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a început revizuirea continuă (rolling review) în procesul de evaluare a eficacității, calității și siguranței vaccinului Sputnik V (Gam-COVID-Vac). Vaccinul împotriva COVID-19 este dezvoltat de Centrul Național de Epidemiologie și Microbiologie din Rusia, iar producătorul farmaceutic este R-Pharm Germany GmbH.

Decizia EMA s-a bazat pe rezultatele studiilor de laborator și ale studiilor clinice, care au demonstrat producerea de anticorpi și celule imune ce oferă protecție împotriva SARS-CoV-2 în rândul adulților. Sputnik V are în compoziție două virusuri din familia adenovirusurilor, Ad26 și Ad5, modificate pentru a conține gena necesară producerii proteinei S (spike) a SARS-CoV-2. Cele două adenovirusuri sunt administrate separat, Ad 26 fiind utilizat la prima doză a vaccinului, iar Ad5 la administrarea rapelului Sputnik V. Odată ce vaccinul e administrat, celule organismului uman vor folosi gena pentru a produce proteina spike a virusului SARS-CoV-2, iar sistemul imunitar va declanșa ulterior producția de anticorpi și celule T împotriva acestei proteine. Anticorpii neutralizanți astfel produși oferă protecție împotriva COVID-19 persoanelor vaccinate.

abonare

Procedura de revizuire continuă va fi implementată până când suficiente dovezi științifice vor indica un raport risc-beneficiu favorabil pentru a putea lua în considerare o cerere de autorizare de punere pe piață a vaccinului.

FDA acordă autorizația de utilizare în regim de urgență pentru testul T-Detect COVID

Food and Drug Administration (FDA) a emis autorizația de utilizare în regim de urgență (Emergency Use Authorization, EUA) pentru testul T-Detect COVID, dezvoltat de Adaptive Biotechnologies. Testul T-Detect COVID utilizează tehnici de secvențiere de nouă generație (next generation sequencing, NGS) pentru a analiza secvențele ADN din celulele T. Astfel, pot fi identificate persoanele cu răspuns imun al celulelor T împotriva SARS-CoV-2, ceea ce indică infecția recentă sau în antecedente cu virusul SARS-CoV-2. La câteva zile după infecția inițială cu SARS-CoV-2 poate fi detectat în sângele pacienților un răspuns al celulelor T, însă nu se cunoaște în prezent perioada de timp pentru care răspunsul imun al celulelor T rămâne prezent post-infecție și nici nivelul de protecție oferit prin acest mecanism imun. Așadar, utilitatea testului T-Detect COVID este reprezentată de posibilitatea de a determina dacă o persoană a avut anterior COVID-19. Acest lucru este importat mai ales în cazul persoanelor care au prezentat simptome sugestive pentru COVID-19 sau care cred că au fost expuse, dar care au testat negativ la testele de diagnostic molecular sau antigen pentru COVID-19.

Un rezultat negativ, deși sugerează o probabilitate scăzută de infecție anterioară, nu poate exclude infecția acută cu SARS-CoV-2. Astfel, testul nu este indicat pentru diagnosticarea infecției curente. Toate rezultatele testelor T-Detect COVID trebuie interpretate în corelație cu examenul clinic, istoricul medical al pacientului și alte constatări medicale.

Testul poate fi efectuat de către cadre medicale, fiind utilizat la mai mult de 15 zile după debutul simptomelor. Testarea este limitată în prezent la laboratoarele desemnate de Adaptive Biotechnologies Corporation care sunt certificate în conformitate cu legislația actuală și care îndeplinesc cerințele pentru efectuarea testelor de complexitate ridicată.

Monitorizarea COVID-19 prin multiple sisteme de urmărire digitală poate anticipa cu 2-3 săptămâni creșterea incidenței și a mortalității

Conform unui studiu recent, utilizarea multiplelor surse digitale de date ar putea oferi informații despre răspândirea COVID-19 în timp real și considerabil mai devreme decât metodele actuale de supraveghere epidemiologică. Cercetătorii au analizat 6 astfel de surse de urmărire digitală (digital tracing), evaluând fiecare sursă de date digitale drept proxy pentru răspândirea COVID-19, în comparație cu metodele tradiționale de monitorizare epidemiologică. Studiul propune, de asemenea, un model metric de combinare a acestor surse de date digitale pentru a fi utilizat în estimarea multiproxy a probabilității unui focar iminent de COVID-19, funcționând precum un sistem de avertizare timpurie. Bazându-se pe variabilitatea acestui model propus, autorii au evaluat și estimări probabilistice ale momentului în care un focar COVID-19 s-ar putea produce.

Printre rezultatele studiului, a fost raportată posibilitatea anticipării creșterilor cazurilor confirmate COVID-19 și a numărului de decese cu 2 până la 3 săptămâni, prin detectarea intensificării activității digitale urmărite. De asemenea, rezultatele sugerează scăderea cazurilor confirmate și a deceselor, la 2 până la 4 săptămâni după implementarea intervențiilor non-farmaceutice, conform analizei datelor anonimizate ale mobilității umane derivate din telefon.

Cercetătorii descriu și un mod prin care aceste fluxuri de date pot fi armonizate cu scopul de a identificat viitoarele arii de răspândire accentuată a COVID-19. Utilitatea modelului propus se explică în contextul în care intervențiile non-farmaceutice rămân indispensabile în controlul pandemei COVID-19, până când vaccinurile eficiente vor ajunge să fie utilizate pe scară largă. Un astfel de sistem care permite avertizarea timpurie a unui risc crescut de focar COVID-19, poate contribui semnificativ în limitarea răspândirii bolii în comunitate.

Vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19 ar putea avea eficacitate mai scăzută în rândul persoanelor cu obezitate

Conform unui studiu recent, eficacitatea vaccinului anti-COVID-19 produs de Pfizer/BioNTech ar putea fi scăzută la persoanele diagnosticate cu obezitate. Datele din acest studiu indică o corelație puternică între indicele de masă corporală (IMC, parametru utilizat în diagnosticarea obezității) și titrul de anticorpi post-vaccinare. Eficacitatea răspunsului umoral a fost semnificativ mai mare în rândul participanților cu greutate normală sau subponderali. Cu toate acestea, este prea devreme pentru a înțelege exact ce înseamnă acest lucru pentru eficacitatea vaccinului, dar rezultatele raportate ar putea implica faptul că o doză de rapel suplimentară ar putea fi necesară pentru imunizarea corespunzătoare a persoanelor cu obezitate.

Studiul a evaluat răspunsul imun (prin determinarea nivelului de anticorpi împotriva proteinei spike a SARS-CoV-2) în rândul a 248 de profesioniști din sănătate care au fost vaccinați cu două doze de vaccin Pfizer/BioNTech. La șapte zile de la administrarea rapelului, 99,5% dintre participanți au dezvoltat anticorpi, iar acest răspuns a fost mai mare decât cel înregistrat la persoanele care au trecut prin boală și s-au recuperat. Răspunsul imun a fost scăzut la persoanele care erau supraponderale și obeze.

Acest studiu confirmă faptul că a avea o populație vaccinată nu este sinonim cu a avea o populație imună, în special într-o țară cu obezitate ridicată, și subliniază nevoia vitală a programelor de monitorizare imună pe termen lung”, a afirmat Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College London.

Purtarea măștilor de protecție contra COVID-19 nu scade saturația de oxigen a pacienților cu astm

Indiferent de tipul de mască purtată și de perioada de utilizare, saturația de oxigen nu a scăzut în rândul participanților la studiul implementat într-o clinică specializată în tratamentul astmului și al alergiilor din Statele Unite. Studiul a înrolat 223 de participanți, recrutați dintre adulții și pacienții pediatrici care s-au prezentat la Clinica de Alergii a Universității din Michigan între 10 septembrie și 23 octombrie 2020. Participanții au completat sondaje care analizau dacă au un diagnostic de astm, gradul lor de control perceput dacă au astm, tipul de mască pe care îl purtau și cât timp purtau masca. Fiecărui participant la studiu i-a fost măsurată saturația de oxigen (SpO2) prin puls-oximetrie în repaus. În medie, saturația de oxigen a fost de 98%, atât în rândul pacienților cu astm (46%), cât și a celor care nu erau diagnosticați cu afecțiunea respiratorie.

Studiul a analizat, de asemenea, SpO2 cu 3 tipuri diferite de măști: textile, chirurgicale și N95, raportând următoarele valori medii:

  • Mască textilă – SpO2 = 98% (119 de pacienți);
  • Mască chirurgicală – SpO2 = 98% (83 de pacienți);
  • Mască N95 – SpO2 = 99% (3 pacienți).

Persoanele cu astm care au raportat condiția medicală ca fiind bine controlată au prezentat niveluri medii de SpO2 similare cu cele identificate la pacienții cu astm care au raportat că nu au un control bun al afecțiunii.

Nu a fost observat niciun efect asupra saturației de oxigen la niciun pacient, indiferent dacă au avut astm sau nu, dacă a fost bine controlat sau nu și acest lucru a fost valabil indiferent de ce măști au purtat și de cât timp au purtat măștile. Deci, datele noastre întăresc faptul că purtarea unei măști, indiferent dacă este vorba de o mască chirurgicală, o mască din material textil sau N95, este complet sigură”, a declarat dr. Alan P. Baptist, co-autorul studiului și director al Programului Cuprinzător pentru Astm al Universității din Michigan.