Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre monitorizarea de rutină a rezistenței la antimicrobiene prin secvențierea genomică a apelor uzate

  • Podcast
Ruxandra Schitea
09 decembrie 2022
Citit de 130 ori.

În cadrul ediției de pe 6 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Monitorizarea rezistenței la antimicrobiene trebuie realizată de rutină prin secvențierea genomică a probelor din ape uzate

„Secvenierea genomică a probelor din ape uzate este un lucru pe care nu-l facem, deși ar fi trebuit să-l facem având în vedere perioada prin care am trecut, pandemie, vârfuri pandemice etc. Vorbim despre rezistența antimicrobiană ca despre o chestiune pe care o putem constata cu ochiul liber, nu-i greu să faci lucrul acesta după atâția ani. Ce este important acum este acest nivel de detaliu care prin secvențierea genomică a probelor din apele uzate îți permite să identifici într-un anumit teritoriu (…) caracteristici ale rezistenței antimicrobiene care pot fi extrem de importante pentru a înțelege natura ei.

abonare

Secvențierea genomică îți permite să pui în evidență anumite modificări, anumite mutații la nivelul agenților patogeni care pot să aibă relevanță sau nu pentru sănătatea umană. Este foarte importantă nu doar punerea în evidență a unui anumit agent patogen, ci să putem să-l definim și prin prisma mutațiilor pe care le are și care de fapt fac diferența dpdv patogenic între o variantă care poate să pună probleme și alta care nu poate pune probleme. De aceea, acest articol publicat în Nature vorbește despre importanța secvențierii genomice de rutină.

Este ceea ce, de altfel, am spus și noi în această emisiune de atâta timp – dacă am fi setat așa cum am propus în urmă cu 2 ani de zile un sistem de luarea deciziilor în sănătatea publică bazat pe date și, în special, pe date genomice, acest sistem ar fi funcționat nu doar pentru SARS-CoV-2, ci ar fi funcționat pentru orice tip de amenințare infecțioasă, incluzând și bacteriile rezistente la antibiotice.”

  • Raport Vaccines Europe: statele UE cheltuiesc mai puțin de 0,5% din bugetul de sănătate pentru vaccinuri

„Mesajul este că din bugetul total pe care fiecare stat European îl cheltuiește pentru sănătate, 0,5% se duce pentru componenta de vaccinuri. Este important pentru că programele de imunizare, de vaccinare, reprezintă cel mai important instrument de prevenție și cea mai importantă măsură de sănătate publică ce poate fi luată. Știm că sunt foarte multe tipuri de boli care pot să fie prevenite prin vaccinare, de la cele care apar în copilările și până la gripă, cancer, vaccinare anti-HPV sau anti-Hepatită B.

Acest buget extrem este un semn patognomonic, adică extrem de sugestiv pentru modul în care sunt gândite sistemele de sănătate centrate foarte mult pe spitale, pe diagnosticarea și tratarea bolilor și în consecință bugetele alocate pentru sănătate care la rândul lor urmează prioritățile definite mai devreme. Există o foarte mare diferență între alocările pentru prevenție și alocările pentru celelalte domenii. Am vorbit în urmă cu 2 săptămâni, doar 5% dintre fondurile foarte mari cheltuite pentru cercetarea cancerului sunt alocate componentei de prevenție. Nu vorbim despre un element izolat.

Nu doar cheltuim puțin sau extrem de puțin pentru intervenții preventive, vorbesc acum despre bugetele de sănătate, dar cheltuim extrem de puțin și pentru a identifica modalități noi sau mai eficiente de prevenție a bolilor. Aici este o problemă structurală de fapt care face ca utilizarea termenului de prevenție și anunțurile pe care le mai auzim de când în când legate de prevenție, să nu fie altceva decât o retorică goală, ea nefiind însoțită de acțiuni sau bugete concrete. În România s-au vaccinat peste 1,3 milioane de persoane împotriva gripei, dintr-un total de 1,5 milioane achiziționate, ceea ce probabil ne va pune în săptămânile următoare în situația apariției celebrei crize de vaccinuri antigripale.”

  • Biomarkerii genetici ar putea identifica persoanele predispuse la forme cronice de boală Lyme

„Despre boala Lyme se vorbea de multă vreme. Este o boală transmisă de insecte, cu simptomatologie neurologică. Aceasta este cea mai importantă discuție de fapt – de ce o persoană care este mușcată de către o căpușă ajunge să facă boala Lyme și de ce altă persoană nu face? Acest studiu vine și încearcă să aducă explicații folosind analiză genomică și analiză transcriptomică despre riscul individual de a face această boală. Aș puncta faptul care mi se pare foarte relevant de utilizare a tehnologiilor omice, dar de data asta nu pentru a supraveghea circulația unui patogen, ci pentru a înțelege riscul individual pentru boala infecțioasă a unui om.

Până acum, genul acesta de analiză apărea în relație cu unele boli cronice, dezvoltarea scorurilor poligenice de risc pentru unele forme de cancer sau pentru bolile cardiovasculare. Iată că și în relație cu bolile infecțioase, această abordare începe să câștige teren. Noi am văzut că primele astfel de abordări au fost în relație cu COVID-19 și cu înțelegerea la nivel molecular, la nivel genetic, înțelegerea riscului de a te infecta în primul rând cu SARS-CoV-2 și de a face forme grave de COVID-19.”

Alte știri discutate în emisiune:

  • Variantele SARS-CoV-2 sunt încă transmisibile între speciile de mamifere
  • Primele date dintr-un studiu clinic de fază 1 care demonstrează posibilitatea producerii de anticorpi neutralizanți cu spectru larg contra HIV prin vaccinare

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤