Dr. Marius Geantă, despre medicina personalizată în cancerul pulmonar
Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre prevenția, screeningul și accesul la tratamente inovatoare în cazul cancerului pulmonar, într-un eveniment destinat acestei boli („Poți lăsa orice pe mai târziu, mai puțin sănătatea ta”), organizat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
„Planul Național pentru Controlul Cancerului reprezintă genul acela de moment care marchează startul unei noi epoci. Cu siguranță nu ne vom mai întoarce înapoi. Este un plan cu o viziune foarte solidă, bazată pe viziunea Planului European și mai ales pe viziunea Misiunii de Cercetare asupra Cancerului. Actualizarea directivei anti-fumat face parte din roadmap-ul de implementare pentru Planul European pentru Combaterea Cancerului și este așteptată pentru anul viitor. Tot anul viitor se așteaptă directiva taxării diverselor produse. Aceste directive vor trebui să producă efecte și la nivel național.
Prevenția cancerului pulmonar
Cel mai eficient instrument care duce la oprirea fumatului este creșterea accizei la tutun. Conform datelor, deși este cel mai eficient, este și cel mai subestimat dintre tipurile de intervenție anti-tutun care pot să fie luate. Un alt element important care cred că trebuie știut este că România, având o creștere economică consistentă, la fel și Bulgaria, creșterea economică este mult mai mare decât creșterea accizelor. Oamenii care fumează au mult mai mulți bani la dispoziție, ca urmare a creșterii economice, pentru a fuma. Atunci există studii consistente care arată nevoia de a corela creșterea accizei pe fumat cu creșterea economică din statele respective. Realitatea asta ne-a adus pe noi și pe bulgari alături de statele din Balcanii de Vest, atât de jos suntem în privința politicilor anti-fumat.
O să continui tot pe componenta de prevenție – poluarea. La ESMO anul acesta am văzut un studiu care arată cum se ajunge de la poluare la apariția cancerului pulmonar. Sunt cercetări care au durat ani de zile și care ne arată și un alt lucru – pot exista anumite mutații la nivelul plămânilor, dar în absența inflamației generate de poluare, persoana să nu dezvolte cancer niciodată. Pur și simplu mutațiile să fie acolo, dar să nu dezvolte cancer. Asta a arătat studiul respectiv, o cascadă a inflamației care la un moment dat activează mutațiile de la nivelul ADN-ului pe care le pot avea diverse persoane și așa poate apărea cancerul.
Perspectiva care se deschide aici este așa-numita profilaxie moleculară. Există un studiu care din păcate nu a fost dus mai departe în urmă cu șase ani de zile, care arată cum la pacienții tratați cu un anumit anti-inflamator, dar cu un alt scop în acest studiu, în brațul celor tratați cu anti-inflamatorul, numărul cazurilor de cancer era considerabil și semnificativ statistic mai mic. Asta deschide calea pentru utilizarea posibilă, în viitor, a unor tipuri de medicamente anti-inflamatoare pentru a scădea riscul de cancer a unor persoane la risc, în zone poluate.
Am intrat cu adevărat într-o epocă a medicinei genomice pe care nu o percepem acum, care de fapt înseamnă pentru un pacient cu cancer nu doar posibilitatea de a avea parte de un diagnostic precis de la început, dar și de a avea parte de o monitorizare a tratamentului și de a pune în evidență eventual alerte timpurii pentru situația în care apare o recădere a bolii și e nevoie de intervenție de schimbare a tratamentului sau optimizare a acestuia fără să mai aștepți progresie din punct de vedere imagistic sau clinic.
Screening-ul în cancerul pulmonar
S-a vorbit mult despre screening, acesta este cel mai mare scandal la nivel European acum. Comisia Europeană a propus actualizarea directivei privind screening-ul cancerului, veche de 20 de ani, din 2003. Scandalul este între Comisie și Statele Membre deoarece voința politică în multe State Membre este scăzută, multe dintre ele se opun introducerii screening-ului în special pentru cancerul pulmonar între recomandările de screening. Decizia va fi luată într-un final de Consiliul European, probabil în decembrie. Oricum, recomandările pentru screening trebuie și ele actualizate dar, iată, nu este simplu. Deși Comisia a venit cu o propunere, din punctul meu de vedere rezonabilă, trăim în UE și trebuie să o luăm cu bune și cu rele.
Având în vedere că Președintele României a fost inițiatorul și a susținut Planul Național pentru Controlul Cancerului în care screening-ul pentru cancerul pulmonar este menționat, cred că poate fi o voce importantă în Consiliu pentru a duce discuția în această direcție.
Diagnosticul și tratamentul cancerului pulmonar
Să mă mai refer puțin la componenta de diagnostic de precizie și de tratament. Într-adevăr, în urmă cu 5-6 ani de zile începeau să apară indicații ale unor imunoterapii, terapiile țintite erau deja folosite, dar apăreau altele la orizont, ne întrebam cum va fi accesul, acum avem acces. Ne uităm la studii, unul dintre ele lucrat în parteneriat cu MSD în anii trecuți care ne arată că, de fapt, mai puțin de jumătate dintre cei care ar trebui să fie tratați cu imunoterapii ajung să fie tratați în România. Rata de tratament este foarte scăzută deoarece oamenii nu ajung în punctul în care ar putea să primească tratamentul. Nu ajung deoarece timpul până la diagnostic uneori ajunge până la jumătate de an, 6 luni, din toate motivele care au fost expuse până aici.
Ceea ce am mai măsurat într-un studiu anul trecut a fost care ar fi beneficiile socio-economice ale unei diagnosticări în două luni de zile, comparativ cu 6 luni. 50 de milioane de euro câștigă economia și societatea doar prin faptul că timpul de diagnostic ar fi comprimat. Nu trebuie să reinventăm absolut nimic, ghidurile ESMO sunt foarte clare, ele ne spun că nu poți să inițiezi niciun fel de tratament dacă nu ai un diagnostic de precizie care înseamnă acum testarea de la început a cel puțin 6 biomarkeri, dacă nu chiar 8. Ne așteptăm în următorii ani să avem o complexitate și mai mare din punct de vedere diagnostic și terapeutic. Deja sunt foarte multe soluții de tratament pentru formele avansate de cancer, uneori e complicat pentru medici să aleagă secvența optimă. Aici probabil că testele genomice avansate ne vor aduce mai multe indicații.”
Citește și:
- Carta Albă a biomarkerilor în cancerul pulmonar non-microcelular: importanța diagnosticului de precizie pentru cele mai bune rezultate terapeutice. Recomandări pentru România
- Raport IHE: Cum poate fi îmbunătățit accesul pacienților români cu cancer pulmonar non-microcelular avansat la tratament
- Cauzele cancerului pulmonar la nefumători: trei subtipuri moleculare identificate prin analiză genomică