Renunțarea la fumat în momentul diagnosticului de cancer pulmonar conduce la o îmbunătățire a supraviețuirii cu 29%, indiferent de subtipul histologic
Primele două recomandări ale Codului European Împotriva Cancerului fac referire la necesitatea renunțării la tutun, precum și a eliminării fumatului acasă și la locul de muncă. Conform studiilor, 55% dintre toate cazurile de cancer evitabile sunt cauzate de expunerea la fumul de țigară, fie pasiv fie activ. În ceea ce privește incidența cancerului pulmonar, ultimul raport al Global Burden of Disease subliniază faptul că fumatul este responsabil pentru aproximativ două treimi din cazuri, la nivel mondial. Fumatul reprezintă unul dintre principalii factori de risc modificabili când vine vorba despre cancerul pulmonar.
O meta-analiză publicată în Journal of Thoracic Oncology sugerează că renunțarea la fumat în momentul diagnosticului de cancer pulmonar sau în perioada imediat următoare se asociază cu o îmbunătățire de 29% a ratei de supraviețuire. Analiza a inclus 21 de studii, însumând un total de peste 10.000 de pacienți.
Conform rezultatelor, în medie, rata de supraviețuire s-a îmbunătățit semnificativ în momentul în care pacienții au renunțat la consumul de tutun după ce au fost diagnosticați cu cancer (SRR – summary relative risk 0,71). În rândul pacienților cu cancer pulmonar non-microcelular (NSCLC), a celor cu cancer pulmonar cu celule mici (SCLC) și a celor cu subtipuri histologice nespecificate, valorile SRR au fost de 0,77, 0,75 și respectiv 0,81.
Au fost analizate bazele de date MEDLINE și EMBASE pentru a selecta toate articolele relevante publicate începând cu anul 1980 și până la finalul lunii octombrie 2021. Scopul analizei a fost de a cuantifica impactul pe care îl are renunțarea la fumat asupra pacienților în momentul diagnosticului de cancer pulmonar sau imediat după. Studiile au variat din punct de vedere al designului, al caracteristicilor pacienților, al tratamentelor primite, a duratei de follow-up, precum și din punct de vedere al criteriilor după care a fost definit statutul de fumător.
În final s-a decis includerea numai a acelor studii în cadrul cărora pacienții care au renunțat la fumat erau considerați cei care încetaseră acest obicei la momentul diagnosticului, în timpul tratamentului sau cu maxim 12 luni înaintea diagnosticului. Din totalul de 21 de studii incluse, 10 cercetau situația pacienților cu NSCLC, 5 a pacienților cu SCLC, iar 6 situația pacienților fără subtipuri histologice sau cu subtipuri nespecificate. Media de vârstă a participanților la momentul diagnosticului a variat între 60 și 70 de ani.
Principala concluzie a meta-analizei constă în faptul că există într-adevăr efecte benefice ale renunțării la fumat la momentul diagnosticului în rândul pacienților cu cancer pulmonar, independent de subtipul histologic. De asemenea, autorii analizei afirmă faptul că medicii ar trebui să educe pacienții cu cancer pulmonar cu privire la avantajele renunțării la fumat chiar și după momentul diagnosticului și să le asigure tot sprijinul necesar.
În același timp, analiza conține o serie de limitări, una dintre ele fiind faptul că nu s-a urmărit și impactul renunțării la fumat asupra eficacității tratamentului. Conform autorilor studiului, nu există momentan suficiente date pe baza cărora să se poată analiza o astfel de ipoteză.
Conform unui studiu publicat în cadrul Întâlnirii Anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică din 2020, renunțarea la fumat, chiar și cu doar 2 ani înainte de diagnosticarea cancerului pulmonar, crește rata de supraviețuire cu 14%. Mai mult decât atât, în cazul persoanelor care au renunțat cu 2-5 ani înainte de diagnostic, riscul de deces a fost cu 17% mai mic, iar pentru cei care au renunțat cu mai mult de 5 ani riscul de deces a scăzut cu până la 22%.
Renunțarea la fumat poate veni cu multe provocări, dar este mai mult decât necesară pentru sănătatea noastră și a celor din jur. Dacă eforturile de schimbare a obiceiului vin la momentul potrivit, șansele de reușită pot crește semnificativ. De exemplu, un studiu prezentat în cadrul conferinței Asociației Internaționale pentru Studiul Cancerului Pulmonar (IASLC) din 2019 a demonstrat cum alăturarea unui program de renunțare la fumat la un program de screening a cancerului pulmonar, poate tripla numărul persoanelor care decid să renunțe la tutun.
Citește și:
- USPSTF: Screeningul cancerului pulmonar trebuie început după vârsta de 50 de ani la persoanele cu istoric de fumat de peste 20 pachete-an
- LANSARE. Raport The Economist: analiza politicilor pentru cancer pulmonar în 27 de țări. Ce recomandă experții?
- De la Plan la Acțiune și Misiune: “Este timpul pentru următorul nivel de implicare în Misiunea pentru Cancer – implicarea cetățenilor”