De la Plan la Acțiune și Misiune: “Este timpul pentru următorul nivel de implicare în Misiunea pentru Cancer – implicarea cetățenilor”




“Nu mai putem lupta împotriva cancerului cu ceea ce noi – decidenți politici sau oameni de știință – credem că este important. Trebuie să aducem totul la un alt nivel – să identificăm nevoile pacienților și cetățenilor și să lucrăm cu ei pentru a răspunde acestor nevoi”, este viziunea pe care a propus-o Christine Chomienne, vicepreședinte al Board-ului Misiunii pentru Cancer, în cadrul evenimentului organizat pe 7 februarie 2022, de Centrul pentru Inovație în Medicină,  pe tema oportunităților de implementare a agendei privind combaterea cancerul în România.

Discuțiile s-au axat pe agenda de cercetare și inovare a misiunii Orizont Europa (Horizon Europe) în domeniul cancerului (Mission on Cancer), sinergiile cu Planul European de Combatere a Cancerului (Eu Beating Cancer Plan) și acțiunile care pot fi derivate și aplicate la nivel național.

abonare

Obiectivul principal al evenimentului a constat în conturarea unei imagini de ansamblu asupra diferitelor mecanisme și instrumente de finanțare pentru implementarea Cancer Mission și de a discuta oportunitățile mai ample ale programului Orizont Europa, alături de Planul Național de Rederesare și Reziliență și fondurile de coeziune, precum și cu alte programe din cadrul financiar multianual.

Misiunile reprezintă un instrument nou în cadrul programului Orizont Europa – Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene. Inspirate de misiunea Apollo 11 de a trimite un om pe lună, misiunile UE reprezintă un angajament de a răspunde unor provocări sociale majore. Cele 5 misiuni pentru perioada 2021-2027 sunt combaterea cancerului, adaptarea la schimbările climatice, viața în orașe mai verzi, asigurarea unor soluri sănătoase, protejarea oceanelor.

Misiunea privind Cancerul, lansată pe 29 septembrie 2021, împreună cu Planul european de combatere a cancerului, anunțat la 3 februarie 2021, vizează îmbunătățirea vieții a peste 3 milioane de persoane afectate de cancer până în 2030. Cele patru obiective ale Misiunii pentru Cancer sunt: înțelegerea cancerului, prevenirea și depistarea precoce, optimizarea diagnosticului și tratamentului și susținerea calității vieții.

”Plan și misiune – este important ca aceste două  cuvinte să fie alăturate. Este noul mod în care Comisia Europeană ne-a invitat să luptăm împotriva cancerului, sprijinindu-ne pe Planurile Naționale de Cancer și, de asemenea, pe Misiunile Naționale împotriva Cancerului. Definiția conceptului de Misiune este de a găsi soluții pentru a aborda provocările cu care se confruntă cetățenii în viața lor de zi cu zi. Toate acțiunile misiunilor trebuie să fie concepute împreună cu cetățenii. ” – Christine Chomienne

From cancer plan to action and mission - keynote speakers

România poate deveni una dintre cele mai active țări în lupta împotriva cancerului la nivel european

Este important ca acțiunile și recomandările din cadrul misiunii să fie adaptate la realitățile și capacitățile naționale în domeniile cercetării, depistării timpurii, diagnosticării și tratamentului cancerului. Șerban Ghiorghiu, Membru al Boardului Cancer Mission, Faza I, a menționat că o Misiune Națională de Cancer în România poate fi implementată fie sub forma unui grup formal sau informal. Aceasta este o oportunitate de a reuni vocile celor interesați să aibă un impact pozitiv în viața pacienților cu cancer. O prioritate, în opinia sa, ar trebui să fie crearea unui proiect de tip living lab un ecosistem care integrează componentele de inovare cercetare în cadrul unor parteneriate public-private, având în centru nevoile cetățenilor.

Dacă ne uităm la acest eveniment, este evident nivelul extraordinar de angajament și implicare activă a tuturor factorilor de decizie. Pentru mine este clar că implementarea Cancer Mission nu numai că va avea un impact la nivel național, dar cred că România poate deveni una dintre cele mai active țări în lupta împotriva cancerului la nivel european. De prea mult timp, eforturile de a face o schimbare în oncologie se desfășoară în paralel. Sunt pasionat de conceptul de living labs, care reunește experți, societatea civilă, cetățeni, clinicieni, cercetători pentru a promova inovația în oncologie. Multe dintre aceste inovații pot aduce, de asemenea, beneficii întregii societăți. Angajamentul nostru este de a sprijini toate inițiativele și parteneriatele naționale. – Șerban Ghiorghiu

Perspectiva Comisiei Europene

În cadrul evenimentului au participat reprezentanți din partea a 3 Directorate Generale (DG) din cadrul Comisiei Europene: Cercetare și Inovare, Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) și Centrul Comun de Cercetare (JRC).

Suntem pe drumul cel bun, cu un mecanism de guvernanță solid, care permite o punere în aplicare în comun a Planului de cancer și a Misiunii privind cancerul. Am înființat grupuri în state membre în care institutele naționale de sănătate și cercetare cooperează și lucrăm cu toți stakeholderii regionali implicați în lupta împotriva cancerului. Acest lucru contribuie la o abordare coerentă între Plan și Misiune în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel național. De asemenea, asigurăm astfel coerența dintre obiectivele ambițioase de cercetare din Misiune și obiective realiste de implementare. Va exista un impuls puternic în ceea ce privește cercetarea, inovarea, digitalizarea. Misiunea și Planul vor influența politicile sanitare, cercetarea și finanțarea în anii următori. – Stefan Schreck, Adviser for Stakeholder relations, DG SANTE, Directorate C – Public health

Misiunea pentru cancer nu se referă exclusiv la cercetare, ci are implicații asupra mai multor politici de sănătate și sectoare. Pentru punerea acțiunilor în aplicare e nevoie de coordonare cu alte misiuni, din programul Orizont Europa, precum și cu alte instrumente și politici de finanțare ale UE.

Annika Nowak, DG Research & Innovation a explicat modul în care Cancer Mission se va coordona cu alte programe ale Uniunii Europene. Exemplele de inițiative care pot contribui la obiectivele Cancer Mission includ Strategia Farmaceutică, ECIS (European Cancer Information System), Euratom, Centrul de Cunoștințe în Domeniul Cancerului , EIT – Institutul European pentru Inovare și Tehnologie, Spațiul European pentru Date.

Sursele de finanțare pentru acțiunile vizând combaterea cancerului la nivel EU sunt variate, de la cele din cadrul programului Horizon Europe la EU4Health (1,25 miliarde până în 2027), Programul Digital Europe (250 milioane de euro până în 2027), fonduri de coeziune, fonduri din bugetele de recuperare și reziliență.

Una dintre caracteristicile importante ale Misiunii privind Cancerul este mecanismul comun de guvernanță. Annika Nowak a subliniat faptul că temele misiunii vor stimula crearea de parteneriate și vor implica și alte discipline și sectoare. De asemenea, implicarea cetățenilor este esențială pentru misiune:

Dorim să ne asigurăm că toate acțiunile pe care le punem în aplicare acum păstrează o abordare integrată, care încurajează dialogul. Pentru statele membre, guvernanța comună înseamnă implicarea ministerelor sănătății și cercetării, pentru stakeholderi acest lucru înseamnă implicarea tuturor părțile interesate de lupta contra cancerului (inclusiv cetățenii, societatea civilă) și pentru grupul de implementare al UE ar trebui să însemne coordonarea tuturor departamentelor relevante ale Comisiei. Important este ca ce facem la nivelul UE să se reflecte la nivel național/regional.

Prima acțiune emblematică din cadrul EU Beating Cancer Plan este Centrul de Cunoștințe privind Cancerul (Cancer Knowledge Center), care a fost lansat pe 30 iunie 2021, în cadrul Centrului Comun de Cercetare (JRC). Luciana Neamtiu, DG Joint Research Center a explicat că acesta are ca scop reducerea decalajului dintre știință și politică și promovează alinierea, coordonarea și sprijinul politicilor și activităților privind cancerul la nivel UE. Viziunea generală este de a oferi dovezi științifice independente, portaluri și platforme pentru a sprijini acțiunile Planul European de Combatere a Cancerului și a Misiunii pentru Cancer.

Perspectiva autorităților din România

Pe 19 ianuarie 2022 a fost lansat în România Planul Național de Combatere a Cancerului, în cadrul unui eveniment găzduit de către Președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, și a reunit toți actorii cheie implicați de-a lungul timpului în crearea și dezvoltarea planului. Planul Național este aliniat cu viziunea Planului European de Combatere a Cancerului.

Conf. Dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, a explicat, în deschiderea evenimentului, oportunitățile pentru finanțarea acțiunilor dedicate combaterii cancerului în România:

Lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului din România este răspunsul nostru sistematic pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului, precum și angajamentul nostru de a reduce inegalitățile. Suntem într-un punct critic pentru a face o diferență, iar atât timpul, cât și fondurile sunt esențiale. Trebuie să folosim oportunitățile de finanțare pentru a stimula noile măsuri de politică pentru a reduce povara cancerului. Există multe inițiative de finanțare disponibile: Orizont Europa, EU4Health, Planul național de redresare și reziliență, Erasmus, fonduri de coeziune, pentru consolidarea cercetării și inovării, educație, infrastructură, promovarea unui stil de viață sănătos.

Prof. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății, a menționat importanța adresării inegalităților în accesul la îngriji oncologice în România și prioritățile pentru perioada următoare: accentul pe componenta de prevenție, detecția precoce și accesul la terapii inovatoare:

În România există o problemă legată de dezechilibrele teritoriale în materie de acces la tratament și diagnostic. A doua problemă majoră este gradul redus de acoperire al programelor de screening și prevenție. Implicarea medicilor de familie este foarte importantă pentru demersurile care stau la baza unei populații sănătoase. Trebuie să avem în vedere și parteneriatele cu companiile care dezvoltă terapii inovative, astfel încât accesul la resurse terapeutice să fie mai rapid și echitabil. Lucrul acesta ar trebui să îl vedem în două zone: accesul rapid la medicamentele autorizate și accesul la studii clinice.

Planul Național are o viziune bazată pe inovație, iar medicină personalizată este o temă transversală care poate schimba managementul cancerului:

Este pentru prima oară când Planul Național conține atât obiective, termene de implementare, cât și responsabili pentru implementare. Adevărata medicină personalizată este curativă, merge la cauză. Potențialul vindecării și prevenirii bolilor este promițător și va conduce la schimbarea de paradigmă în finanțarea acestui sector pluridisciplinar. De asemenea, în Planul Național, pe lângă terapiile curative avem partea de prevenție. Cel mai important lucru este să creștem gradul de conștientizare în populație asupra acestei componente. –  Adela Cojan, Președinte CNAS

Dreptul de a fi uitat

Și în situația în care boala a fost depășită, provocările nu s-au terminat. Dreptul la uitare pentru supraviețuitori este o preocupare importantă la nivel UE. Asigurarea reinserției sociale a supraviețuitorilor, combaterea discriminării financiare sunt aspecte care trebuie prioritizate și pe plan național. Nicoleta Pauliuc, senator și supraviețuitoare a cancerului, a inițiat un proiect de lege, aprobat deja de Parlament, prin care bolnavii de cancer şi aparţinătorii acestora vor putea beneficia de consultații psihologice gratuite. De asemenea, persoanele care însoțesc bolnavii de cancer la tratament vor primi concediu și indemnizație pentru îngrijirea pacienților. Mai mult decât atât, prima duminică din luna iunie va fi desemnată Ziua Supraviețuitorilor de Cancer.

Voi lupta din postura de parlamentar ca toate proiectele să aibă finanțarea necesară. Voi face tot ce îmi stă în putere ca dorința mea să se transforme în realitate. Împreună vom reuși. – Nicoleta Pauliuc, Senator

Perspectiva reprezentanților mediului academic și societății civile

Experiența recentă legată de vaccinarea COVID-19 aduce în prim plan nevoia de înțelege modul în care oamenii se raportează la inovație. În acest context, înțelegerea comportamentelor cetățenilor, creșterea nivelului de health literacy sunt elemente esențiale care pot ajuta în lupta de combatere a cancerului:

Percepția față de inovație este una de reticență în România. Prin campaniile de fake-news, pacientului i se induce senzația transformării lui în victimă. Iar acest lucru s-a văzut odată cu campaniile de vaccinare COVID-19 și anterior legat de vaccinarea HPV. În alte țări, încrederea în cercetare este mult mai mare. Considerăm că lucrurile pot fi schimbate printr-o transformare a cetățenilor din entități care primesc pasiv informație, în implicarea lor activă în sistem. Noi subliniem rolul cetățenilor și pacienților oncologici în implementarea Cancer Mission și Planul European de Cancer. – Cătălina Negara, Fundația Renașterea

Utilizarea soluțiilor digitale este esențială pentru implementarea medicinei de precizie în sistemul de sănătate. Această direcție implică nevoia de educație și informare cu privire la medicina digitală și domeniile emergente precum inteligența artificială:

„Componentele de diagnostic și tratament se schimbă rapid. Și în domeniul diagnosticului, inteligența artificială aduce o acuratețe mult mai mare, care ar putea ajuta medicul. Medicina personalizată implică și schimbarea gândirii anatomopatologilor. Avem nevoie de diagnostic personalizat, rapid”- Prof. Dr. Ovidiu Pop, medic anatomopatolog

„Trebuie să educăm cetățenii pentru utilizare instrumentelor digitale acasă, dar și profesioniștii din sănătate. Componenta de medicină de precizie are o importanță în tot ceea ce înseamnă viitoarea Strategie de Digitalizare în Sănătate, pe care vrem să reușim să o aducem cât mai repede în zona de realitate. Conceptul de living labs are foarte mult sens” – Dr. Ștefan Busnatu, Prodecan UMFCD

„Inteligența artificială a devenit o axă principală odată cu disponibilitatea datelor pe scară largă. Digital Twins desemnează un model al fiecărei persoane pentru a se putea realiza screeningul personalizat și a se urmări evoluția cetățeanului pe termen lung. Trebuie să se faciliteze accesul la date, astfel încât să putem folosi ceea ce ne oferă tehnologia pentru a găsi răspunsuri și a ajuta pacienții” – Prof. Ing. Lucian Itu, Universitatea Transilvania, Brașov

„Trebuie să lucrăm în echipe multidisciplinare, să adăugăm în planul de cancer capitolul de cancere rare, care necesită o abordare specială. De asemenea, este important să pregătim studenții și rezidenții pentru a utiliza inovațiile” – Prof. Dr. Maria Puiu, UMF Timișoara, Genetică Medicală

Oportunități naționale de finanțare din cadrul Programului Operațional Sănătate

România are primul Programul Operațional de Sănătate (POS) finanțat din fonduri europene. Acesta a fost deja agreat la nivel național pentru perioada 2021-2027, cu un buget alocat de 4,7 miliarde de euro. Investițiile vor include infrastructura, cercetarea, digitalizarea, elaborarea de ghiduri, proceduri, măsuri de formare a personalului medical și non-medical, furnizarea de servicii pentru populațiile vulnerabile. Proiectarea POS a început în 2018, iar în 2020 și 2021, prioritățile în materie de sănătate au fost detaliate cu sprijinul experților naționali și europeni. Prioritățile au fost discutate și analizate prin ample consultări publică (inclusiv pacienți, ONG, sectorul privat, mediul academic). POS este, de asemenea, conceput împreună cu grupuri de lucru la nivelul UE și este aliniat la Planul UE de combatere a cancerului.

Teodora Preoteasa, Ministerul Fondurilor Europene a explicat câteva dintre prioritățile de investiții în perioada următoare, în cadrul POS:

Vor fi realizate investiții în infrastructura publică a unităților sanitare și a altor structuri publice care efectuează asistență medicală în ambulatoriu. Se va acorda prioritate unităților de sănătate publică care vor implementa programe de screening populațional, diagnosticare și tratament precoce. De asemenea, programele de screening populațional inițiate prin POCU vor fi continuate, dar cu alocări bugetare majorate:

  • Pentru cancerul de col uterin va fi o alocare de 170 de milioane de euro;
  • Pentru cancerul de sân și cancerul colorectal, de câte 120 de milioane de euro fiecare.

Programele de screening susținute în prezent ca inițiative pilot vor fi extinse la nivel național. Pe termen mediu, programele de screening vor fi extinse pentru cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul de cap și gât și vor fi finanțate testele genetice. De asemenea, va exista finanțare pentru implementarea medicinei personalizate și a soluțiilor inovatoare.

Citește și: