USPSTF: Screeningul cancerului pulmonar trebuie început după vârsta de 50 de ani la persoanele cu istoric de fumat de peste 20 pachete-an




Grupul american de lucru pentru prevenție (U.S. Preventive Services Task Force – USPSTF) a realizat două modificări în recomandările de screening pentru cancerul pulmonar, care vor dubla aproape numărul de persoane eligibile pentru screening:

  • începerea screeningului la vârsta de 50 de ani, față de 55 de ani, în trecut;
  • reducerea indicelui pachete-an de la 30 la 20 de ani, în vederea eligibilității.

Astfel, experții americani în politici de sănătate publică speră să contracareze impactul fumatului, principala cauză a cancerului pulmonar, și să scadă mortalitatea ridicată a acestei forme de cancer, prin depistarea precoce, în faze incipiente ale bolii.

abonare

USPSTF a publicat o declarație finală de recomandări privind screeningul cancerului pulmonar la persoanele care nu prezintă semne sau simptome. Pe baza dovezilor, USPSTF recomandă screeningul anual folosind tomografia computerizată cu doze mici pentru persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 80 de ani, care prezintă risc crescut de cancer pulmonar din cauza istoricului de fumat. Aceasta este o recomandare grad B, ceea ce înseamnă că există o certitudine mare că beneficiul net este moderat sau există o certitudine moderată că beneficiul net este moderat până la substanțial.

Declarația finală de recomandare a grupului de lucru și rezumatul dovezilor corespunzătoare și a studiile aferente au fost publicate în revista științifică JAMA.

„Grupul american de lucru a analizat noile dovezi, care arată că screeningul poate ajuta mult mai multe persoane ce prezintă risc crescut de cancer pulmonar”, a declarat Prof. Dr. Michael J. Barry, membru al USPSTF, profesor de medicină la Universitatea de Medicină și clinician la Massachusetts General Hospital. „Prin screeningul persoanelor mai tinere și care au fumat mai puține țigări, putem salva mai multe vieți și putem ajuta oamenii să rămână sănătoși mai mult timp.”

În această recomandare finală, USPSTF a făcut două modificări care vor dubla aproape numărul de persoane eligibile pentru screeningul cancerului pulmonar:

  • Oamenii ar trebui să înceapă screeningul la vârsta de 50 de ani, mai degrabă decât la 55 de ani;
  • Indicele pachete-an de fumat care face ca cineva să fie eligibil pentru screening a fost redus de la 30, la 20. Acesta este un mod de a calcula cât de mult a fumat o persoană; un pachet-an este echivalentul fumatului în medie a 20 de țigări (un pachet) pe zi timp de un an.

Așadar, candidații pentru screening sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 80 de ani care au fumat cel puțin un pachet zilnic timp de 20 de ani de-a lungul vieții, și fumează în continuare sau au renunțat la fumat în ultimii 15 ani. Grupul de lucru subliniază faptul că cel mai bun mod de a reduce riscul unei persoane de a muri de cancer pulmonar este renunțarea la fumat.

Prin extinderea grupului de persoane eligibile pentru screening, modificările aduse recomandărilor vor fi deosebit de utile persoanelor de culoare și femeilor. Datele arată că ambele grupuri tind să fumeze mai puține țigări decât bărbații caucazieni. În plus, persoanele de culoare au un risc mai mare de cancer pulmonar.

„Cu toate acestea, pentru a salva mai multe vieți și pentru a ne asigura că vor fi depistați toți cei care ar trebui să beneficieze, este esențial ca screeningul să fie implementat pe scară largă și în mod echitabil”, a declarat Prof. Dr. John B. Wong, membru al USPSTF, medic primar în cadrul Departamentului de Medicină de la Tufts Medical Center și profesor de medicină la Școala de Medicină a Universității Tufts.

inforgrafic studiu mutații adn foști fumători
Diferențele între populațiile celulare pulmonare: nefumători, fumători, și foști fumători. The Sanger Institute/ UCL

Screeningul cancerului pulmonar – esențial în reducerea mortalității

În urmă cu un an apăreau noile rezultate ale studiului NELSON, care confirmau eficacitatea screening-ului pentru cancerul pulmonar folosind LD-CT (Low-Dose Computed Tomography), prin reducerea semnificativă a ratei mortalității. Numărul total de decese cauzate de cancerul pulmonar a scăzut cu aproximativ 33% la femei și 24% la bărbați, comparativ cu pacienții care nu au fost supuși screening-ului.

În contextul acestor rezultate, Croația devenea atunci prima țară din Uniunea Europeană care introduce un program național pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar. Astfel, începând din 2020, toți fumătorii cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani, dar și cei care au renunțat la fumat în ultimii 15 ani vor fi testați prin LD-CT. Programul își propune reducerea mortalității prin cancer pulmonar cu 20% în următorii 5-10 ani, 500 de vieți putând fi salvate în fiecare an.

Deși cancerul pulmonar este una dintre formele cele mai ușor de prevenit și, în același timp, una dintre cele mai mortale forme de cancer, foarte puțini dintre fumători participă la programele de screening menite să depisteze boala în stadii incipiente. Încă din 2017, Dr. Martin C.S. Wong, de la Universitatea Chineză din Hong Kong, atribuia acest fenomen efectului „ostrich” – frica de diagnostic a persoanelor cu risc ridicat de a dezvolta o boală. De exemplu, studiile arată că rata de participare a americanilor la programele de screening pentru cancerul pulmonar este foarte redusă (între 3,3% și 3,9%).

Risc relativ cancer pulmonar fumat tutun
Fumatul activ crește riscul de cancer pulmonar de până la 9 ori, conform canceraustralia.gov.au

Fumatul conduce la un risc crescut de apariție a cancerului pulmonar

Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer și este asociat cu factori de risc evitabili într-o proporție de peste 85%. Factorii de risc asociați sunt:

  • Fumatul activ – principalul factor de risc, responsabil de 81% dintre cazuri;
  • Fumatul pasiv (expunerea la fum de țigară), responsabil de 2.7% dintre cazuri. Mai multe substanțe nocive, de ex. benzenul, se găsesc în cantități mai mari în fumul inspirat de cei din jur decât în fumul inspirat de fumător. Primele studii care au descoperit efectul dăunător asupra nefumătorilor au ajuns la concluzia că soțiile fumătorilor fac mai des cancer pulmonar decât soțiile nefumătorilor;
  • Dieta inadecvată, prin consum insuficient de fructe și legume: este asociată cu aproape 9% dintre cazurile de cancer pulmonar;
  • Expunerea la anumite substanțe cancerigene din atmosferă.

Cancerul pulmonar este o formă de cancer cauzată în cea mai mare proporție de o cauză modificabilă: 85-90% din cazurile de cancer pulmonar sunt cauzate de fumat, pasiv sau activ. Acest factor de risc este cu atât mai important cu cât prevalența fumatului la nivel mondial este încă crescută.

Riscul de a dezvolta cancer pulmonar este influențat de:

Citește și: