STUDIU. Pacienții cu cancer pulmonar avansat care necesită adăugarea chimioterapiei la imunoterapie ar putea fi selectați pe baza testării a 5 tipuri de micro-ARN

  • Imuno-oncologia



Scorul miRisk, care utilizează 5 tipuri de microARN, identifică pacienţii cu cancer pulmonar non-microcelular (NSCLC) avansat cu expresie crescută a PD-L1 (Programmed Death Ligand 1) care pot beneficia de adăugarea chimioterapiei la imunoterapie. Astfel, terapia combinată ar putea fi administrată doar categoriei de pacienți la risc înalt, evitând utilizarea chimioterapiei şi efectele adverse asociate la cei care care răspund doar la imunoterapie. Scorul a fost dezvoltat de compania Hummingbird Diagnostics, iar rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Thoracic Oncology – Clinical and Research Reports.

„Considerăm că analiza noastră va oferi un model pentru utilizarea unui biomarker integrativ, într-un domeniu cu o nevoie medicală importantă, mai ales odată cu apariția unor scheme de imunoterapie mai complexe. Împreună cu utilizarea relativ simplă a unui test de sânge periferic integral, care nu necesită pipetare la punctul de îngrijire medicală, vedem aplicabilitatea acestei tehnologii în ghidarea unei terapii neinvazive pentru a decide asupra imunoterapiei sau combinației de imunoterapie cu chimioterapie la pacienții cu expresie PD-L1 crescută”, a afirmat Bruno Steinkraus, PhD, Director Științific în cadrul Hummingbird Diagnostics.

Imunoterapia este disponibilă în prezent pentru pacienții cu NSCLC, iar eficacitatea și siguranța sa au fost validate în cadrul studiilor clinice, atât pentru a fi administrată singură, cât și în combinație cu chimioterapia. Ambele scheme de tratament pot fi utilizate pentru cazurile avansate cu o expresie a PD-L1 care depășește 50%. În acest moment, nu există dovezi științifice care susțin utilizarea unui biomarker pentru a alege una dintre aceste două opțiuni terapeutice. În practică, în funcție de profilul molecular al afecţiunii fiecărui pacient în parte, cele două scheme de tratament ar putea să nu fie echivalente, iar unele tumori să răspundă mai bine la administrarea doar a imunoterapiei, iar altele să necesite adăugarea chimioterapiei.

abonare

Chimioterapia are numeroase efecte adverse, motiv pentru care ar trebui să fie adăugată imunoterapiei doar la acei pacienți care beneficiază în urma utilizării acestui tratament. În acest context, este importantă identificarea pacienților care necesită administrarea schemei de tratament combinat cu imunoterapie şi chimioterapie.

Cum s-a desfăşurat studiul prospectiv?

Au fost incluse 155 de probe de sânge, colectate de la pacienții cu NSCLC, stadiul IV, cu expresie PD-L1 peste 50%, înainte de inițierea imunoterapiei sau combinației de imunoterapie cu chimioterapie. Au fost excluși pacienții cu mutații ale oncogenelor EGFR, ALK și ROS1.

Din probele de sânge recoltate au fost secvenţiate 5 molecule de microARN de origine mieloidă (neutrofile, eozinofile şi bazofile) şi plachetară: miR-2115-3p, miR-218-5p, miR-4676-3p, miR-6503-5p şi miR-224-5p. Rezultatele au fost utilizate pentru a calcula scorul miRisk, care oferă un model de predicţie a supravieţuirii generale. Pe baza scorului calculat, pacienții au fost împărțiți în cazuri cu risc scăzut și cazuri cu risc ridicat. Cazurile cu risc ridicat reprezintă acei pacienţi care ar putea să beneficieze în urma administrării terapiei combinate.

Dintre pacienții incluși, 124 au primit doar imunoterapie, iar ceilalți 31. terapia combinată. Pacienții care au urmat schema de tratament bazată doar pe imunoterapie au fost împărțiți într-un grup de training, care a inclus 68 de persoane, și un grup de validare de 56 de pacienți. Imunoterapiile administrate în cadrul studiului au fost nivolumab și pembrolizumab, iar schema de terapie combinată utilizată a inclus pembrolizumab și compuşi derivați de platină.

La pacienții cu risc scăzut, nu a existat o diferență între cele două scheme de tratament în ceea ce privește supraviețuirea generală. La pacienții cu risc înalt, adăugarea chimioterapiei la imunoterapie a crescut semnificativ supraviețuirea. Astfel, scorul miRisk ar putea reprezenta un model de prognostic și predicție a eficacității imunoterapiei, identificând acei pacienţi la care este necesară adăugarea chimioterapiei şi evitând utilizarea terapiei combinate la cei care ar răspunde la fel de bine doar la utilizarea imunoterapiei.

De ce ar putea fi prezis răspunsul la imunoterapie cu ajutorul tipurilor de microARN?

Pembrolizumab şi nivolumab sunt imunoterapii care funcționează ca inhibitori ai punctelor de control (checkpoint inhibitors), prin blocarea PD-1 (programmed cell death protein 1), o proteină de pe suprafața limfocitelor T care le inhibă activitatea. Blocarea PD-1 elimină acest efect inhibitor, fiind restabilit răspunsului imun antitumoral. Rezultatul este stimularea limfocitelor T, care vor putea să identifice și să elimine celulele maligne.

Răspunsul la imunoterapie depinde de mai mulți factori, cum ar fi: interacțiunile locale, în cadrul micromediului tumoral, dintre celulele maligne și cele ale sistemului imun, precum și de activarea răspunsului imun la nivel sistemic, care poate fi evaluată utilizând sânge recoltat din sistemul circulator periferic.

Diversele tipuri de microARN reglează expresia genică și sunt implicate în numeroase procese din cadrul oncogenezei și a reglării sistemului imun. Acestea sunt stabile în fluidele organismului şi pot fi determinate din probe de sânge periferic. Cele 5 tipuri de microARN utilizate pentru a calcula scorul miRisk au fost selectate deoarece interacţionează cu calea de semnalizare PD-L1, fiind relevante pentru predicţia răspunsului la terapiile care acţionează asupra acestor procese celulare.

Hummingbird Diagnostics GmbH studiază determinarea tipurilor de miARN în sânge pentru a le utiliza la depistarea precoce a bolilor și pentru caracterizarea moleculară a acestora, oferind informaţii despre prognosticul specific în funcție de boală, predicția răspunsului la terapie și dezvoltarea unor terapii centrate pe pacient. Detalii despre dezvoltarea scorului miRisk şi aplicabilitatea sa clinică pe pacienţi cu NSCLC avansat, nestratificaţi în funcţie de expresia PD-L1, au fost descrise într-un articol anterior, publicat în NPJ Precision Oncology.

Citeşte şi: