Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre formele ușoare de COVID-19 și apariția sindromului long-COVID

  • Podcast
Ruxandra Schitea
19 ianuarie 2023
Citit de 331 ori.

În cadrul ediției de pe 17 ianuarie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • STUDIU. O formă ușoară de COVID-19 nu exclude apariția sindromului long-COVID

„Nu doar COVID-19 ca boală acută, dar și long-COVID au intrat într-un con de umbră în ultimul an. Pe de altă parte, avem date care ne spun că a crescut mortalitatea evitabilă în ultimul an, avem date care vorbesc despre un aflux mai mare de pacienți cu boli cardiovasculare sau neurologice. Avem o supra-aglomerare a spitalelor în unele perioade sau cel puțin o supra-aglomerare a unor secții din spitale. Aceștia sunt indicatori indirecți care ar putea să ne facă să ne gândim că o parte din situațiile descrise anterior ar putea fi cauzate de acest long-COVID, cu alte cuvinte, de manifestările clinice care persistă și după ce faza acută a bolii a trecut.

abonare

Am discutat de multe ori despre long-COVID, am discutat despre manifestările bolii, despre ce înseamnă, cum este caracterizată, însă am discutat destul de puțin despre modul în care chiar formele ușoare, inițiale, de COVID pot să se manifeste mai târziu, în primul an de la episodul acut și cu alte simptome care pot fi încadrate în categoria long-COVID. Partea bună a lucrurilor este că simptomele care pot fi asociate cu ideea de long-COVID dispar în câteva luni. [..]

În general, Omicron determină chiar forme ușoare de boală și vedem că ele nu sunt lipsite de acest risc de a face long-COVID. Sigur, nu vorbim despre un risc care s-ar transpune în ceva major din punct de vedere al sănătății.

Ideea aceasta că poate ar fi bine să trecem prin infecție pentru a dobândi imunitate cred că nu este chiar cea mai potrivită. Pot apărea genul acesta de situații, de complicații pe termen lung și, desigur, fiecare dintre noi reacționează mai bine sau mai rău în aceste situații medicale. Nu merită riscul de a te infecta. În această perioadă, trebuie să ne protejăm cât putem de bine fiindcă pot apărea genul acesta de situații. [..]

Suprapunerea COVID-19 cu bolile cronice pulmonare determină un risc și mai mare, tuberculoza este un exemplu, bronșita cronică (BPOC) reprezintă de asemenea alt exemplu. Sunt aceste situații în care funcția și capacitatea pulmonară sunt deja reduse din cauza bolii cronice, iar această suprapunere accentuează simptomatologia, modul în care se manifestă. Dacă boala este în echilibru, poate duce la exacerbări sau acutizări ale bolilor respective. Este o situație valabilă și pentru bolile cardiovasculare.”

  • Un algoritm AI a identificat patru fenotipuri clinice de sindrom long-COIVD-19

„Această soluție de inteligență artificială împarte long-COVID-19 în patru categorii care au fost identificate și de medicii clinicieni și despre care am vorbit și noi de-a lungul timpului. Este o categorie a afecțiunilor cardiace și renale, o categorie a tulburărilor respiratorii și de somn, o categorie a afecțiunilor musculo-scheletale și neurologice și o categorie care reprezintă probleme ale sistemului digestiv și respirator.

Este important să avem în minte nu doar această clasificare, cât și alte date care vin la pachet cu aceasta. Dacă vorbim despre fenotipul 1 – pacienți cu afecțiuni cardiace și renale – tendința este ca aceștia să fie mai în vârstă, să fie bărbați și să fi avut nevoie de internare atunci când au făcut faza acută a infectării cu SARS-CoV-2. Celelalte fenotipuri în general sunt mai puțin severe comparativ cu fenotipul 1. Asta este ceea ce se poate constata din acest studiu dar, cu siguranță, alte elemente se vor adăuga pe măsură ce și alte studii pe grupuri la fel de mari de pacienți vor fi efectuate. Probabil că la un moment dat vom avea mai multe fenotipuri și o să avem și mai multe date genetice, genotipuri care să vină în complementaritate cu aceste informații și să ne facă să înțelegem mai bine de ce apare long-COVID-19.”

  • Sănătatea planetară, introdusă în curricula facultăților de medicină din Olanda pentru creșterea rezilienței în fața schimbărilor climatice

„Consecințele schimbărilor climatice trebuie obiectivate și studiate. Pentru a face lucrurile acestea este nevoie de oameni pregătiți. De altfel, sunt date foarte consistente și noi am publicat un articol științific anul trecut exact pe tema asta. Articolul vorbea despre nevoia unei abordări de tip <<Planetary Health>> care presupune o abordare integrată, mult mai extinsă decât conceptul <<One Health>>, care și el la rândul lui este foarte extins și merge dincolo de sănătatea umană, către sănătatea mediului, a animalelor și încearcă să le pună împreună.

<<Planetary Health>> este un concept care include și dimensiunea de schimbări climatice, dimensiunea de policy și dimensiunea de engagement al autorităților și a guvernelor pentru o abordare de acest tip, holistic, a sănătății. Sunt câteva momente de oportunitate, suplimentare pandemiei – concentrarea pe aspectele climatice, avem și o misiune de cercetare pe acest domeniu, așa cum avem și o misiune de cercetare asupra cancerului la nivel European. Iată câtă atenție i se acordă subiectului din punct de vedere al cercetării. Pe de altă parte, există un nivel foarte redus de conștientizare a domeniului, a subiectului.”

Alte știri discutate în emisiune:

  • Imunitatea hibridă oferă protecție stabilă împotriva variantei BA.5 chiar și la 8 luni de la ultima infecție cu o variantă care a circulat anterior
  • Nirsevimab, anticorpul monoclonal care oferă circa 80% protecție împotriva virusului respirator sincițial, va fi evaluat de FDA pentru aprobare

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤