Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre rolul analizei transcriptomice în determinarea riscului de long-COVID

  • Podcast
Ruxandra Schitea
15 decembrie 2022
Citit de 123 ori.

În cadrul ediției de pe 13 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Analiza transcriptomică în timpul fazei acute de COVID-19 indică tipul de sechele pe termen lung

„Pe de-o parte, nivelul acesta de detaliu, de analiză de tip omics a fost dus la nivelul următor de ceea ce s-a întâmplat în pandemie. Am vorbit atât de mult despre supravegherea genomică a circulației virusului în sine. Sunt din ce în ce mai multe date care vorbesc despre diverși markeri omici la nivelul fiecăruia dintre noi care pot să fie relevanți fie pentru riscul de a te infecta, fie pentru riscul de a face o formă gravă de boală, de a avea nevoie de spitalizare.

abonare

Cazul știrii de astăzi – markeri transcriptomici care sunt în măsură să dea indicii în faza acută a bolii, în momentul în care persoana trece prin faza acută de COVID-19. Pe baza acestei analize putem să identificăm tipurile de sechele de long-COVID-19. Acesta este iar un lucru care ne interesează. Am vorbit despre această perspectivă de mai bine de un an și am vorbit despre cât de important este ca odată ce apar aceste sechele, ele să poată fi identificate cât mai rapid. Am vorbit despre nevoia de a fi proactivi, de a avea programe de depistare precoce și de screening pentru aceste tipuri de sechele. Nu cunosc să se fi întâmplat la noi așa ceva.

Cu atât mai important este dacă putem avea indicii despre aceste sechele în faza în care persoana respectivă este în spital în faza acută a bolii. Dacă vorbim despre genomică ne referim la ADN, dacă vorbim despre transcriptomică ne referim la ARN, iar disciplinele derivate în jurul ARN-ului cred că au beneficiat la rândul lor foarte mult de ceea ce s-a întâmplat în timpul pandemiei. Mă refer în primul rând la platformele bazate pe ARNm, însă există și alte derivații pe care le vedem folosite în diagnostic și alte tipuri de terapii despre care cu siguranță vom vorbi în anii care urmează.”

  • Identificarea unui marker imunologic de eficacitate a vaccinurilor – un salt înainte pentru vaccinologie

„Este un pas înainte, un pas care răspunde la întrebarea pe care foarte mulți oameni și-au pus-o: m-am vaccinat, mă duc să-mi măsor anticorpii, am valoarea „x”, ce înseamnă asta? Până la acest studiu nu aveam de unde să știm care este acea valoare a titrului de anticorpi care poate fi considerată protectoare față de infecție. Acest lucru este important în mod evident la nivel individual pentru fiecare persoană.

Este important o dată în momentul în care se pune problema aprobării unui vaccin deoarece poți să ai în studiu clinic acest nivel de referință obligatoriu de atins de către vaccinurile care urmează să intre pe piață. Este un alt tip de indicator, el nu avea cum să fie folosit în studiile care au dus la punerea pe piață a vaccinurilor pentru că, în mod evident, nu aveam de unde să știm care este valoarea acestui titru de anticorpi. Pe de altă parte, asta nu scade valoarea acelor studii clinice care au luat ca bază de referință apariția infecției simptomatice, respectiv formele grave de boală. Asta este și o formă de asigurare a oamenilor că dacă se vaccinează și dacă au un anumit titru de anticorpi, probabilitatea de a se infecta, de a face COVID-19 este mai mică.

A fost nevoie de aproape 2 ani de când au început campaniile de vaccinare pentru a putea să identificăm un astfel de marker imunologic care să ne indice eficacitatea vaccinurilor. Sigur, este nevoie în mod clar și de alte studii care să ne arate în ce măsură acest nivel se păstrează pentru toate tipurile de vaccinuri, dacă vorbim despre administrarea dozei booster, administrarea dozei de vaccin bivalent șamd. Esența știrii este că dacă până acum nu puteam să le răspundem oamenilor când ne întrebau „am valoarea x a anticorpilor, sunt protejat sau nu?” acum începem să avem mai multă claritate din acest punct de vedere.

Nu toți anticorpii induși de vaccinare, respectiv de infecție, asigură și protecția. Vorbim despre categoria specifică a anticorpilor neutralizanți. Ei sunt importanți pentru a avea un indicator asupra eficacității vaccinurilor respective.”

  • Infecțiile cu bacterii Gram negative rezistente la antimicrobiene ar putea fi tratate cu noi antibiotice

„Vorbim în general despre combinații de antibiotice care deja există și despre care începem să înțelegem că pot să aibă eficacitate față de aceste tipuri de bacterii gram negative, mai mare decât schemele empirice pe care am învățat că ar putea fi eficiente în cazul în care se suspectează o astfel de infecție. De ce este atât de important? Deoarece aceste bacterii în general sunt asociate cu infecții serioase, determină un număr mare de decese și este important ca până apare rezultatul antibiogramei (poate dura până la 3 zile) să se înceapă un tratament cu antibiotic cât mai eficient, astfel încât acele trei zile să fie zile de tratament câștigate.

Până acum, conform acestui material, terapiile empirice folosite s-au dovedit eficiente într-un număr mult mai mic de cazuri decât am fi crezut. Acest lucru a ridicat întrebarea „ce ar trebui să facem?”, iar răspunsul este asocierea de antibiotice care deja există, însă la orizont se află și alte tipuri de antibiotice pe care cred că le vom avea pe piață în următorii 2-3 ani. Din fericire, acest domeniu al rezistenței antimicrobiene a existat ca prioritate și înainte de pandemie. A fost accelerat și în timpul pandemiei. Sunt investiții mari care se fac în descoperirea de noi generații de antibiotice, iar personal sunt optimist în ceea ce privește apariția unor noi medicamente din aceste clase. În același timp, trebuie să folosim eficient ceea ce avem la dispoziție, asta ne spune și studiul. Ce este și mai important este să prevenim cât putem de mult aceste infecții.”

Alte știri discutate în emisiune:

  • ECDC și EMA vor colabora pentru a monitoriza studiile pentru siguranța și eficacitatea vaccinurilor
  • SUA: Screeningul de rutină pentru cancer încă se desfășoară sub nivelul anterior pandemiei COVID-19

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤