Esențial Covid-19. Analiza transcriptomică în timpul fazei acute a COVID-19 poate indica tipul de sechele pe termen lung
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
SUA: Screeningul de rutină pentru cancer încă se desfășoară sub nivelul anterior pandemiei COVID-19
Screeningul pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal se derulează în continuare la un nivel inferior celui pre-pandemic, conform unui studiu publicat în JAMA Oncology. Au fost analizate datele medicale de la 306 milioane de persoane din Statele Unite, înregistrate în baza de date Trilliant Health în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2021. Rata prevalenței screeningului pentru aceste trei tipuri de cancer a scăzut cu 6-7% din 2019 până în 2020, iar din 2020 până în 2021, a fost redusă adițional cu 4,8-6,1%. Cea mai mare scădere a ratei screeningului a fost înregistrată pentru cancerul colorectal.
Care au fost rezultatele studiului pentru fiecare tip de cancer analizat?
- Cancerul de sân: înaintea pandemiei COVID-19, rata screeningului prin mamografie a depășit 8000 la 100 000 de beneficiari. În al doilea sfert al anului 2020, a scăzut cu 40%. După o creștere în a doua jumătate a anului 2020, a scăzut din nou în 2021, când au avut o rata cu 10% mai mică decât în perioada prepandemică.
- Cancerul de col uterin: în al doilea sfert al anului 2020, rata screeningului a scăzut cu 36%, anterior pandemiei fiind de peste 5600 la 100 000 de beneficiari. O creștere în a doua jumătate a lui 2020, urmată de o scădere în 2021 (cu 25% mai puțin decât prepandemic) au fost, de asemenea, înregistrate.
- Cancerul colorectal: rata screeningului a scăzut cu 45% față de nivelurile anterioare pandemiei (peste 3100 la 100 000 de beneficiari) în al doilea sfert al anului 2020. Rata a crescut apoi până spre sfârșitul anului 2021, ajungând la 82-90% din nivelurile prepandemice.
Pandemia COVID-19 a determinat o întrerupere majoră în accesul la servicii de sănătate, incluzând screeningul pentru cancer, a cărui rată a scăzut masiv în prima parte a anului 2020. Pentru a minimiza consecințele pe termen lung, este necesară elaborarea unor noi strategii și alocarea de resurse pentru a crește accesul și disponibilitatea la metodele de screening pentru cancer.
Analiza transcriptomică în timpul fazei acute de COVID-19 indică tipul de sechele pe termen lung
Cel puțin două etiologii independente ale sechelelor post-acute în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 (long-Covid), care se disting în funcţie de dependența de titrurile de anticorpi anti-spike, au fost identificate prin analiză transcriptomică în cadrul unui studiu publicat în Nature Medicine. Procesele moleculare care determină consecinţele COVID-19 pe termen lung sunt detectabile încă din timpul fazei acute şi sunt implicate în răspunsul gazdei la prezenţa infecţiei cu SARS-CoV-2.
Studiul a inclus 165 de persoane spitalizate pentru infecţia acută cu SARS-CoV-2, care au fost apoi supravegheate şi în perioada post-acută. Evaluarea expresiei genice şi titrului de anticorpi s-a realizat în fază acută, caracterizând molecular răspunsul pacienţilor la infecţia cu SARS-CoV-2. Au fost identificate caracteristici distincte ale expresiei genei specifice tipului celular în fază acută, care asociază diversele tipuri de celule imune de sechele post-acute la 1 an după externarea din spital.
Două tipuri de long-Covid au fost asociate cu patternuri diferite ale expresiei genice la nivelul plasmocitelor. Într-unul dintre acestea, sechelele s-au asociat cu o expresie mai mare a genelor legate de imunoglobuline într-un mod dependent de titrul de anticorpi anti-spike. În celălalt grup, sechelele s-au asociat, independent de aceste titruri, cu o expresie mai scăzută a genelor legate de imunoglobuline. Asocierea dintre titrul scăzut de imunoglobuline şi prezenţa sechelor post-COVID-19 a fost validată cu ajutorul unei cohorte externe.
Identificarea unui marker imunologic de eficacitate a vaccinurilor – un salt înainte pentru vaccinologie
Identificarea unui marker imunologic care indică eficacitatea vaccinurilor împotriva COVID-19 – nivelul de anticorpi neutralizanţi, pe baza studiilor clinice randomizate de fază 3, a reprezentat un progres important pentru vaccinologie. Odată stabilit, un marker imunologic de tip CoP (correlate of protection) poate fi utilizat ca rezultat final primar pentru aprobarea provizorie sau completă a unui vaccin pentru o utilizare specifică, dacă un studiu clinic de imunogenitate echivalentă confirmă că sunt atinse niveluri suficient de ridicate ale CoP. Nivelul markerului este evaluat la 2-4 săptămâni după completarea schemei de vaccinare.
Markerii imunologici pentru vaccinuri de tip CoP pot oferi îndrumare şi pentru aprobarea unui vaccin eficace pentru o populație care nu a fost inclusă în studiile de fază III sau aprobarea unei versiuni noi a unui vaccin care s-a demonstrat a fi eficace anterior. Spre exemplu, aprobarea vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2 produse de Moderna şi Pfizer au fost extinse de la grupele de vârstă mai înaintate către cele mai tinere pe baza unei comparații a titrurilor de anticorpi neutralizanți. Analiza nivelurilor de anticorpi neutralizanţi a fost utilizată şi pentru a stabili eficacitatea vaccinurilor împotriva diverselor variantelor virale care au apărut după tulpina iniţiată de SARS-CoV-2, dar şi pentru a genera dovezi legate de administrarea de noi doze pentru a creşte protecţia faţă de acestea.
Identificarea unui marker imunologic CoP reprezintă o provocare şi începe prin stabilirea unui rezultat clinic final care va fi baza deciziilor ulterioare. Pentru vaccinurile împotriva COVID-19, acesta a fost reprezentat de boala simptomatică. Atât anticorpii de legare, cât și cei de neutralizare, au fost acceptați ca CoP de către autoritățile de reglementare și au oferit o valoare foarte mare pentru cercetarea, dezvoltarea și utilizarea vaccinurilor împotriva diferitelor boli virale sau bacteriene. Deşi anticorpii neutralizanţi sunt esenţiali pentru protecţia împotriva infecţiilor, există şi alte tipuri de răspuns imun care ar trebui evaluate pentru a stabili dacă reprezintă un marker CoP.
Un marker devine CoP pe baza datelor din cinci surse principale: studii de istorie naturală care corelează răspunsurile imune induse de infecție cu rezultatele; studii de testare a vaccinurilor la animale sau la oameni; studii care manipulează experimental markerul imunitar pentru a evalua direct cauzalitatea; studii de eficacitate care cuantifică relația dintre eficacitatea vaccinului și nivelul markerului imunitar la fiecare persoană la care a fost administrat și meta-analize ale seriei de studii de eficacitate care corelează eficacitatea vaccinului cu nivelul mediu al markerului imun.
ECDC și EMA vor colabora pentru a monitoriza studiile pentru siguranța și eficacitatea vaccinurilor
EMA (European Medicines Agency) și ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) vor coordona și supraveghea studiile independente post-autorizare pentru siguranța și eficacitatea vaccinurilor din Uniunea Europeană, finanțate de UE, prin intermediul platformei de monitorizare a vaccinurilor (Vaccine Monitoring Platform, VMP) și consiliul său consultativ (Immunisation and Vaccine Monitoring Advisory Board, IVMAB). Primul astfel de studiu aflat în curs de desfășurare este dedicat vaccinului Imvanex împotriva virusului variolei maimuței.
Aceasta inițiativă va facilita luarea de decizii, fiind generate dovezi de tip real-world cu privire la vaccinuri, care sunt independente de studiile companiilor producătoare. Totodată, se va realiza o conexiune între reglementarea vaccinurilor și sănătatea publică. Cu ajutorul acestor dovezi, EMA și ECDC speră să contribuie la scăderea scepticismului populației cu privire la vaccinuri.
IVMAB este un forum multidisciplinar condus de EMA și ECDC, care reunește experți în reglementarea vaccinurilor și reprezentanți pentru sănătatea publică națională din cadrul Uniunii Europene. Responsabilitatea acestuia este de a consilia prioritizarea, design-ul, implementarea și interpretarea studiilor din cadrul VPM. VPM a fost creat în urma recomandării Consiliului privind Cooperarea Consolidată împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare și reprezintă un pas important pentru inițiativele Comisiei Europene de a susține European Health Union. Prima întrunire din cadrul inițiativei pentru monitorizarea siguranței și eficacității vaccinurilor în Uniunea Europeană desfășurată de EMA și ECDC a avut loc pe 6-7 decembrie în Amsterdam.
Infecțiile cu bacterii Gram negative rezistente la antimicrobiene ar putea fi tratate cu noi antibiotice
Un nou articol publicat în Current Opinion in Infectious Diseases oferă recomandări cu privire la tratamentul infecţiilor cu bacterii Gram negative MDR (multidrug-resistant), luând în considerare actualele ghiduri şi studiile referitoare la terapia acestor cazuri cu noi antibiotice. Abordarea diferă în funcţie de severitatea bolii, prevalenţa rezistenţei locale şi factorii de risc ai pacientului pentru infecţiile cu bacterii Gram negative MDR.
Sunt incluse recomandări despre utilizarea adecvată a unor noi antibiotice, care includ: ceftazidime-avibactam, cefiderocol, ceftolozane-tazobactam, meropenem-vaborbactam, imipenem-relebactam, aztreonam-avibactam, eravacycline, şi plazomicin. Spectrul de activitate al acestor terapii este prezentat, precum şi algoritmii de decizie cu privire la administrarea acestora. O serie de recomandări în funcţie de agentul patogen au fost, de asemenea, elaborate.
Terapia empirică nu este susţinută, cu excepţia infecţiilor severe (risc ridicat de deces şi prezenţa şocului) şi prezenţei factorilor de risc pentru infecţiile cu bacterii Gram negative MDR, când se poate selecta tratamentul antibiotic în funcţie de patogenii care predomină local şi rezistenţa acestora la antibiotice. În aceste situaţii, terapia empirică se poate administra până la obţinerea antibiogramei sau testării moleculare rapide.
Infecțiile cu bacterii Gram negative rezistente la multiple medicamente sunt în continuă creștere la nivel global și determină multiple decese. Pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra eforturilor de combatere a patogenilor MDR. De interes particular, din cauza dificultăţii terapiei şi creşterii prevalenţei rezistenţei la antibiotice, sunt microorganismele care produc beta-lactamaze cu spectru extins, carbapenemaze, metalo-beta-lactamaze.
Unele dintre aceste microorganisme sunt rezistente la aproape toate tipurile de antibiotice, rămânând doar câteva tratamente disponibile pentru infecțiile pe care le determină. Opțiunile terapeutice rămase, însă, au adesea reacții adverse severe, precum insuficiența renală acută. Pentru a decide tratamentul administrat unui pacient cu infecție cu bacterii MDR, medicii trebuie să aleagă adesea între consecințele bolii infecțioase, potenţial letale, și pericolele legate de administrarea acestor terapii.
