Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre identificarea persoanelor la risc de Long COVID-19

  • Podcast
Ruxandra Schitea
26 aprilie 2022
Citit de 322 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 19 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Persoanele la risc de COVID lung ar putea fi identificate rapid prin testarea probelor de scaun

„Așa-numitul long COVID-19, persistența și dezvoltarea unor simptome la câteva săptămâni sau luni după faza acută a bolii, se corelează, din câte știm până acum, cu persistența virusului, cu faptul că virusul continuă să existe în organism și existând, provoacă o reacție inflamatorie. O reacție imună care în această fază post-acută nu mai determină simptomatologia specifică pe care noi o știm pentru prima infecție cu SARS-CoV-2, ci determină acele tipuri de complicații pe termen lung despre care noi am mai vorbit, în special complicațiile neurologice, cele cardiovasculare, pulmonare și riscul crescut de diabet de tip 2.

Cu cât suntem capabili din punct de vedere medical să obiectivăm prezența virusului SARS-CoV-2 în organism la o săptămână, la două săptămâni după faza acută a bolii, cu atât acesta este un indicator, nu neapărat un predictor (deoarece sunt și alți factori care intervin în dezvoltarea long COVID-19). Cred că a trecut aproape un an de zile de când am vorbit despre importanța unui program de depistare timpurie a riscului de long COVID-19 și a manifestărilor specifice bolii. Tocmai pentru ca persoanele care au trecut prin faza acută a bolii să beneficieze la timp de asistență medicală.

Unele fenomene neurologice sunt atât de severe, încât scad foarte mult calitatea vieții persoanelor respective și prin evoluție le pun în pericol chiar viața. Este o problemă cu adevărat importantă acest long COVID-19 și vedem preocuparea lumii științifice pentru a înțelege din ce în ce mai bine fenomenul. Dar din păcate nu vedem o preocupare la nivelul sistemelor de sănătate pentru a avea un fel de screening. Vorbim despre screening-ul pentru unele forme de cancer sau pentru bolile cardiovasculare, dar cred că și un screening pentru long COVID-19 ar avea foarte mult sens.”

FDA aprobă primul test pentru detectarea infecției cu SARS-CoV-2 din probe prelevate din aerul expirat

„Această știre se leagă cumva de cea anterioară. Este vorba despre utilizarea unor metode noi de a pune în evidență SARS-CoV-2, fie în mod direct, cum am văzut în știrea anterioară, fie ca în cazul acestui test, care pune în evidență anumite substanțe chimice din aerul pe care îl expiră o persoană infectată cu SARS-CoV-2. Nu pune în evidență virusul ca atare, însă poate fi numit un marker surogat, după cum se regăsește în studiile clinice.

Este foarte important că a primit această autorizație pentru autorizație de urgență: testul poate fi utilizat foarte ușor în cabinetele medicale, în spitale, nu mai vorbim despre alte locații care presupun un trafic mare de persoane, de exemplu în aeroporturi.”

Administrarea unei doze booster la 40% din populație conduce la o scădere cu 80% a numărului de cazuri COVID-19

„Israel este prima țară care a generat dovezi despre utilizarea dozei booster, a treia doză de vaccin, dar și dovezi despre utilizarea celei de-a patra doze, despre care am vorbit săptămâna trecută. Într-adevăr, rolul celei de-a treia doze este de a restabili nivelul de protecție față de varianta Omicron, deoarece suntem în acest context, la un nivel pe care administrarea a două doze îl avea în raport cu variantele Alfa și Delta. Este absolut logic, doar cifrele nu le știam, însă principiul nu ar trebui să ne surprindă. Cu cât sunt mai mulți oameni care au o protecție imunitară dată de vaccinarea cu doza booster, cu atât probabilitatea de a face forme grave este mai mică.

Am aflat săptămâna trecută că Republica Moldova are o strategie în acest moment de vaccinare cu a treia doză a persoanelor la risc, persoane în vârstă și care au boli cronice netransmisibile. Multe țări se gândesc să implementeze astfel de strategii chiar în această perioadă de acalmie. În relație cu variantele Omicron reprezintă o modalitate foarte bună de protecție, dar pe de altă parte, administrarea a trei doze reprezintă cea mai bună protecție posibilă din punct de vedere imunologic pe care o putem avea în fața unor posibile alte variante pe care acum nu le cunoaștem. Cu alte cuvinte, ar trebui să facem maximum din ceea ce putem face.

În afară de acest studiu mai sunt și alte studii care ne arată faptul că, în viața reală, eficacitatea celei de-a treia doze vine și confirmă datele din studiul prezent, dar foarte important este că profilul de reacții adverse nu diferă de ceea ce știm că se întâmplă după administrarea celei de-a doua doze. Deci sunt multe motive pentru cei care nu și-au administrat a treia doză și au numai două doze, să o facă.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Vaccinarea COVID-19 la pacienții cu boli inflamatorii cronice: importanța introducerii dozelor de rapel timpuriu
  • Administrarea terapiei camostat-mesylat în primele 3 zile de la diagnosticul de COVID-19 poate preveni pierderea mirosului, gustului și reduce durata bolii

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤