Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre atitudini și percepții asupra vaccinării COVID-19 în Uniunea Europeană




Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 5 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Atitudini și percepții asupra vaccinării Covid-19 în UE: doar 1 din 3 români consideră că vaccinurile Covid-19 autorizate sunt sigure

„Explicația ar fi conformarea sau minciuna. În momentul în care sunt adresate întrebările, oamenii au tendința să nu spună întotdeauna adevărul. Sigur, este foarte ușor să-ți dai seama, dacă aplici bine un chestionar, de aceste aberații din punct de vedere statistic, care, după cum foarte bine spuneați, ne arată că 64% dintre români, dintre cei care au răspuns la sondaj (eșantion reprezentativ) s-au încadrat în grupul pro-vaccinare, când de fapt noi avem 42% din populația cu vârsta de peste 18+ care s-au vaccinat în mod real în România.

Adresând alte întrebări, și anume care este atitudinea în legătură cu siguranța vaccinurilor, care este atitudinea în legătură cu raportul risc-beneficiu, parcă lucrurile nu mai sunt așa de clare, iar răspunsul ferm este că 37% dintre români mai degrabă ar fi tentați să spună că raportul beneficiu-risc este în favoarea beneficiului în legătură cu vaccinarea și 1/3 consideră că vaccinurile sunt sigure.

Cred că trebuie să punem și puțin context în jurul acestui studiu care este parte dintr-un Eurobarometru comandat de Comisia Europeană și cu care comisarul Stella Kyriakides s-a lăudat pe Twitter zilele trecute, bazându-și afirmația că UE și-a făcut treaba în legătură cu vaccinarea pe datele acestui Eurobarometru.

Vedem că datele din acest Eurobarometru diferă, de fapt, foarte mult de datele raportate țară cu țară în privința numărului exact de persoane care s-au vaccinat. Dacă ducem discuția din planul vaccinării cu 2 doze către planul vaccinării cu 3 doze, de exemplu în cazul României vom constata că sub 15% dintre români s-au vaccinat cu 3 doze, ceea ce reprezintă de fapt protecția maximă în valul Omicron.

[..] Am intrat în campania de vaccinare cu triada 30-40-30, triadă pe care, iată, din păcate, o constatăm și la sfârșitul campaniei de vaccinare. 30% mai degrabă s-ar fi vaccinat, 40% așteptau și alte date, argumente șamd, iar 30% sub nicio formă. Acești ultimi 30% care nu s-ar fi vaccinat se suprapun iată cu cei care sunt ferm de acord că aceste vaccinuri pot să aibă efecte adverse pe termen lung de care nu suntem conștienți încă. Problema este, de fapt, că noi am reușit să aducem foarte puțini din grupul de mijloc, de 40% de indeciși și ezitanți, iar datele de atitudini și percepții din acest Eurobarometru ne arată că mai degrabă alte argumente decât convingerea asupra valorii vaccinului i-a făcut pe acești oameni să se vaccineze.”

Vaccinurile tip ARNm prezintă diferențe imunologice importante și nu pot fi considerate interschimbabile

„Încep să se adune date populaționale despre protecția pe care o asigură diverse tipuri de vaccinuri. În această situație vorbim despre cele bazate pe ARN mesager, adică vaccinul BioNTech și vaccinul Moderna. Ceea ce s-a constatat în aceste studii este că vaccinul BioNTech ar produce o cantitate mai mică de anticorpi decât vaccinul Moderna, dar cred că aceste diferențe imunologice și faptul că nu pot fi considerate interschimbabile ne oferă nouă oportunitatea […] dacă vorbim despre doza booster (și aici sunt alte studii care susțin administrarea ca booster) după ce schema completă cu două doze se face cu un vaccin, de ex. cu BioNTech, doza booster ar fi bine să se facă cu vaccinul Moderna, și invers, tocmai pentru a completa profilul de răspuns imun pe care îl oferă). Pe de altă parte, cred că suntem abia la început în înțelegerea modului în care vaccinurile interacționează cu fiecare dintre noi.

La ce mă aștept acum referitor la vaccinurile ARNm este să identificăm și mai bine care sunt oamenii care trebuie vaccinați cu un tip de vaccin, cu un alt tip de vaccin, cum pot fi combinate aceste vaccinuri în așa fel încât protecția pe care o obții să fie maximală etc. Este o discuție extrem de importantă deoarece noi acum suntem în faza în care avem nevoie de a doua generație de vaccinuri, o generație care cred că trebuie să țină cont din ce în ce mai mult de particularitățile biologice ale noastre. Mă refer în primul rând la persoanele care sunt la risc înalt, care au comorbidități, boli cronice, care sunt imuno-compromise. Sunt genul aceste de elemente care în mod evident, inițial nu aveau cum să fie luate în calcul atunci când s-au dezvoltat vaccinurile.”

Simptomele long-Covid pot varia în funcție de varianta virală care a produs infecția

„Trebuie să ne uităm cu atenție la urmările infecției cu COVID-19 și aici realmente suntem la început în a înțelege. Nu putem vorbi despre un termen foarte lung, suntem la 2 ani, 2 ani și ceva de la primele infectări. Știm că până la 30% dintre cei infectați pot să prezinte simptome cardiovasculare, simptome neurologice sau respiratorii la 6 luni, 12 luni de la episodul acut.

Ceea ce aduce acest studiu în atenție este ideea de personalizare, deoarece pare că nu orice variantă determină același tip de simptome long-Covid. Noi am văzut cât de mari au fost diferențele pe faza acută a bolii între infectarea cu Omicron și infectarea cu Delta, determinate tocmai de faptul că Omicron se localizează mult mai sus în tractul respirator și determină fenomene de tip tuse, laringită, dar foarte puține cazuri sunt de pneumonie.

Aici când vorbim despre efecte pe termen lung, devine și mai interesantă această abordare. Dacă vorbim despre varianta Alfa, durerile musculare, problemele respiratorii prezente, această senzație de ceață mentală, confuzie, anxietate, depresie, sunt mult mai prezente în comparație cu varianta ancestrală. Aceste fenomene, le-am menționat mai devreme pe cele respiratorii, neurologice ca fiind întâlnite în general în relație cu long-Covid, însă ponderea lor este mult mai mare în cazul infectării cu Alfa, versus infectarea cu varianta ancestrală.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Inhibitorii TMPRSS2 ar putea reprezenta un nou tip de terapie antivirală direcționată către gazdă eficace împotriva SARS-CoV-2
  • Gripa sezonieră în contextul Covid-19: dispariția unor tulpini virale și scăderea imunității populaționale

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: