INTERVIU. Dr. Aimo Kannt, Șef Divizia de Cercetare, Institutul Fraunhofer de Medicină Translaţională şi Farmacologie, despre cele mai recente dovezi științifice asupra utilizării ibuprofen în contextul Covid-19




Pe 11 martie 2020 a apărut în spațiul public ipoteza că antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS, categorie care include ibuprofenul), dar și alte medicamente, ar putea crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2 sau chiar agrava boala ulterior infectării. Numeroase autorități s-au exprimat asupra siguranței utilizării ibuprofenului, printre care NHS, CDC, OMS (la doar câteva zile de la anunț), dar și EMA – Agenția Europeană a Medicamentului. Pe măsură ce timpul a trecut, mai multe date s-au acumulat pentru a evidenția siguranța utilizării antiinflamatoarelor nesteroidiene, iar organismele naționale de reglementare, Agenția Națională a Medicamentului (ANMDMR) și Colegiul Farmaciștilor din România (CFR) au declarat că ibuprofenul poate fi utilizat pentru ameliorarea simptomelor COVID-19, precum febra sau durerea.

Un nou studiu, publicat la începutul anului 2022, confirmă faptul că ibuprofenul și alte AINS (flurbiprofen, etoricoxib) sau paracetamolul nu influențează expresia ACE2 și nu exacerbează infecția cu SARS-CoV-2. Dr. Aimo Kannt, Şeful Diviziei de Cercetare pentru Descoperirea Medicamentelor de la Institutul Fraunhofer de Medicină Translaţională şi Farmacologie și unul dintre autorii studiului a discutat despre principalele concluzii și a explicat importanța studiului în contextul clinic, într-un interviu acordat Raportuldegardă.ro, moderat de Dr. Bianca Cucoș, editor Raportuldegardă.ro și Medical Innovation Senior Expert la Centrul pentru Inovație în Medicină.

abonare

Accesați platforma Medic.raportuldegardă.ro și citiți mai multe despre cele mai recente dovezi științifice asupra utilizării ibuprofen în contextul Covid-19.

Ce știm până acum despre profilul de siguranță al AINS în COVID-19?

După cum ați spus, a fost o ipoteză că ibuprofen și potențial alte AINS pot conduce la rezultate negative în Covid-19. Ipoteza s-a bazat pe speculații că ibuprofen ar putea, de exemplu, să crească expresia receptorului de intrare pentru virusul SARS-CoV-2, o proteină numită ACE2.

Cu toate acestea, nu există nicio dovadă, clinică sau biologică în favoarea acestei ipoteze. Dimpotrivă, majoritatea observațiilor clinice care au fost făcute în ultimii doi ani, precum și experiențele biologice, nu arată că ibuprofenul sau alte AINS ar crește riscul de a dezvolta COVID-19 sever după infecția cu SARS-CoV-2.

Cea mai recentă cercetare publicată la începutul acestui an confirmă că AINS nu conduc la agravarea Covid-19 și aduce noi aspecte asupra interacțiunii dintre aceste medicamente și expresia ACE2. Care a fost mai exact obiectivul studiului?

Obiectivul a fost investigarea într-un cadru biologic, mai puțin într-un cadru clinic, dacă ibuprofenul și alte medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene influențează expresia ACE2, atât în culturi celulare, cât şi in vivo la şoareci. Și, în același timp, am vrut să vedem dacă fie în prezența ibuprofenului, fie a altor AINS, intrarea virusului SARS-CoV-2 în celula gazdei este intensificată sau inhibată.

Ne-am uitat la expresia ACE2 la nivel ARNm, de asemenea la nivel de proteine și la activitatea ACE2 în celulele umane, în prezența sau absența ibuprofenului la diferite concentrații sau alte AINS.

Apoi ne-am uitat la influența administrării ibuprofenului asupra ACE2 în diferite țesuturi și organe pe modele animale, în contextul infecției SARS-CoV-2.

Și, în cele din urmă, am analizat infecția cu SARS-CoV-2 folosind virus real în celulele umane și dacă prezența ibuprofenului sau a altor AINS influențează acest lucru.

Și folosind aceste experimente biologice, nu am putut confirma că expresia ACE2 este amplificată sau crescută sau că intrarea virală este facilitată de ibuprofen sau alte AINS pe care le-am studiat.

Care considerați că este punctul forte al acestor noi dovezi și cum pot fi traduse în practica clinică?

Cred că puterea constă în faptul că este cercetare fundamentală și am reușit să ne uităm la detaliile de bază și mecanismele moleculare ale ibuprofen sau altor AINS care ar putea influența severitatea Covid-19.  Am folosit virusul SARS-CoV-2 real, nu un surogat sau nu sistem pseudovirus. Și ne-am asigurat că instrumentele și sistemele pe care le-am aplicat în studiu sunt legate de ceea ce se întâmplă în organismul uman în mod real. Credem că translatarea constatărilor noastre în clinică este destul de bună – descoperirile noastre sunt destul de aproape de ceea ce probabil se întâmplă și în situația clinică.

Cum ar putea profesioniștii din domeniul sănătății sau autoritățile din alte țări să se raporteze la rezultatele acestui studiu pentru a face recomandări?

Ceea ce poți extrage din studiul nostru este că la nivel celular, biologic, pe baza condițiilor aplicate în experimentele noastre, nu a existat o creștere a riscului de infecție SARS-CoV-2 observată la administrarea ibuprofen sau altor AINS, iar în concentrații mari chiar am observat o scădere mică a riscului.

Deci, cu aceste date, este foarte dificil, aș spune, să susții ipoteza inițială că ibuprofenul poate agrava COVID-19. Pentru aceasta, nu am văzut niciun indiciu. Desigur, este un sistem artificial. Sunt experiențe biologice, nu sunt pacienți, și nu este cadrul clinic. Dar din ceea ce am văzut în experimentele noastre și, important, constatările similare au fost publicate și de alții, nu indică o creștere a riscului de severitate a COVID-19 atunci când sunt administrate AINS. 

Și cred că profesioniștii din domeniul sănătății pot lua asta ca o indicație – este un indiciu foarte puternic că speculația inițială nu a fost fondată.

Ce alte date relevante care a fost publicate în ultimii doi ani ați menționa pentru a completa aceste rezultate?

Cel mai important – datele clinice. Au existat publicații din studii observaționale destul de ample privind influența AINS asupra severității și rezultatelor COVID-19. Și nu au putut confirma ipoteza originală că ibuprofenul poate agrava COVID-19.

Ibuprofen a fost doar unul dintre medicamentele comune care au făcut obiectul speculațiilor. Care este experiența dvs. cu privire la comunicarea în jurul acestor subiecte?

Nu aș spune că au fost știri false pentru că ipoteza inițială a fost o ipoteză, dar recepția de către mass-media a fost diferită. Au văzut asta ca pe un fapt – că ibuprofenul poate crește expresia ACE2 și poate agrava COVID-19. Și într-un fel, când ne gândim înapoi cu 2 ani, cât nu se știa la începutul COVID-19 și oamenii au fost foarte atenți și, de asemenea, au fost puțin dificili și iritați de întreaga situație.

Sfatul meu ar fi să ne uităm mereu la dovezile ştiinţifice şi clinice. Și asta este adevărat, bineînțeles, atât în mediul științific, dar și, pe rețelele de socializare și în presă – asigurați-vă că faceți distincția între ceea ce este o ipoteză, ceea ce este o speculație și ceea ce este întemeiat științific si care sunt dovezile. Și probabil, știți, la vremea aceea, oamenii aveau dificultăți în a face această distincție.

Deși pandemia este o situație dramatică, din perspectiva științifică aș spune că este o perioadă foarte interesantă, pentru că au fost o mulțime de descoperiri, noi rezultate din cercetarea COVID-19.

Am învățat multe în timpul acestei pandemii și sper că acest lucru ne va face să fim mai bine pregătiți, pentru următoarea pandemie care va veni la un moment dat și că toți suntem mai înțelepți și mai deștepți, mai bine pregătiți decât acum.

Citește și: