IBUPROFEN – sigur în cazul infecției cu SARS-CoV-2. Ce spune Prof. Dumitru Lupuliasa, președinte Colegiul Farmaciștilor din România?
Pe 11 martie, apărea ipoteza că antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS, categorie care include ibuprofenul), dar și alte medicamente, ar putea crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2. Numeroase autorități s-au exprimat asupra siguranței utilizării ibuprofenului, printre care NHS, CDC, OMS (la doar câteva zile de la anunț). Mai mult, în următoarele luni au apărut date despre un posibil efect benefic al ibuprofenului asupra afectării pulmonare.
Pe măsură ce timpul a trecut, mai multe date s-au acumulat pentru a evidenția siguranța utilizării antiinflamatoarelor nesteroidiene și a ibuprofenului, iar organismele naționale și internaționale de reglementare și medicale, cum ar fi Agenția Națională a Medicamentului (ANMDMR) și Colegiul Farmaciștilor din România (CFR) și respectiv Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), au declarat că ibuprofenul poate fi utilizat pentru ameliorarea simptomelor COVID-19, precum febra sau durerea.
Despre aceste studii a vorbit și domnul Profesor Dumitru Lupuliasa, președinte al CFR, în interviul de mai jos:
„Majoritatea concluziilor din studiile prezentate până în momentul de față arată că nu este vorba de o influență negativă în cazul pacienților care au administrat ibuprofen” – afirmă Prof. Dumitru Lupuliasa.
Însă zvonurile lansate la începutul lunii martie au avut urmări de durată în populație, pacienții devenind îngrijorați cu privire la utilizarea ibuprofenului pentru ameliorarea simptomelor COVID-19, precum durerea și febra, și chiar pentru ameliorarea simptomelor care nu au legătură cu această infecție – conform unui raport recent pan-european efectuat în rândul pacienților.
În rândurile următoare, vă prezentăm o serie de date despre utilizarea AINS în contextul pandemic actual.
Utilizarea cronică a AINS ar putea avea efect protector, atât împotriva apariției, cât și a severității COVID-19, arată un studiu cu privire la expunerea anterioară la o serie de medicamente, efectuat pe 12.808 pacienți testați pentru SARS-CoV-2 în cinci spitale din Massachusetts (SUA).
De asemenea, datele colectate de la 1.222 pacienți cu COVID-19 din 8 centre medicale din Marea Britanie, dintre care 56,5% bărbați și 4,4% cu prescripții de rutină de AINS înainte de internare, arată chiar un efect benefic observat în urma utilizării AINS la pacienții cu COVID-19. Mortalitatea intraspitalicească a fost de 25,9% (n = 14) pentru utilizatorii de AINS și 29,5% pentru pacienții care nu au utilizat AINS.
În același timp, noi studii observaționale demonstrează că nu există o asociere între utilizarea ibuprofenului și agravarea rezultatelor clinice la pacienții cu COVID-19:
Un studiu derulat în Danemarca în lunile martie-aprilie 2020, pe o cohortă semnificativă statistic, a concluzionat că „utilizarea ibuprofenului și a altor AINS nu se asociază cu creșterea mortalității sau agravarea simptomatologiei la pacienții infectați cu coronavirus, contrar îngrijorărilor comunicate pe diferite canale, inclusiv social media, în luna martie 2020”.
Rezultatele studiului indică faptul că nu există diferențe semnificative statistic între pacienții care utilizat AINS și cei care nu au utilizat.
Utilizarea AINS nu este asociată cu înrăutățirea stării pacienților cu COVID-19: un studiu realizat pe populația generală, în care 1.305 de pacienți spitalizați cu COVID-19 au fost analizați pentru a se determina indicatorii de mortalitate asociați COVID-19. 35,7% din pacienți aveau un istoric de tratament cu AINS.
Utilizarea AINS nu a fost asociată cu creșterea mortalității sau prelungirea duratei de spitalizare: un studiu prospectiv pe pacienți cu prescripții de rutină de AINS înainte de internare, din 8 spitale din Marea Britanie a arătat că folosirea de rutină a analgezicelor, inclusiv ibuprofen, naproxen și diclofenac, nu a crescut riscul de deces cauzat de boală.
Folosirea ibuprofenului nu a fost asociată cu înrăutățirea rezultatelor clinice, în comparație cu paracetamol sau fără administrarea unui antipiretic: un studiu retrospectiv pe o cohortă de pacienți cu COVID-19 (între 15 martie și 15 aprilie 2020). Utilizarea ibuprofenului a fost analizată folosind interviuri telefonice și diagrame medicale din săptămâna dinaintea diagnosticului, continuând pe durata bolii. Rezultatele au fost comparate cu cele ale pacienților care au folosit paracetamol și cu cele ale pacienților care nu au folosit niciun antipiretic.
Un alt studiu a demonstrat că folosirea anterioară de medicamente, inclusiv blocanții de receptor de aldosteron, inhibitorii DPP4 și ibuprofen, nu a reprezentat un factor de risc asociat cu progresia bolii. Acest studiu retrospectiv a fost realizat pe o cohortă de pacienți internați la Spitalul Forțelor Armate Daegu din Coreea de Sud (între 5 și 18 martie 2020) cu dosare medicale detaliate și analizând progresia bolii.
Având în vedere că nu există dovezi care să sugereze că ibuprofenul exacerbează, agravează sau crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2, acesta rămâne în continuare o opțiune pentru tratamentul simptomatic al COVID-19, arată analize ale datelor observaționale colectate din registrele de pacienți pozitivi SARS-CoV-2 din spitale din Israel și Michigan (Statele Unite).
Ibuprofenul este un medicament testat, cu o experiență îndelungată în piață, care a fost folosit în siguranță, de mai bine de 30 de ani, pentru îngrijirea pacienților cu febră și durere, inclusiv în bolile virale.
Citește și:
- Cancer Mission: Rolul cercetării și inovării în oncologie, pentru salvarea de vieți și o viață mai bună și mai lungă pentru cetățenii europeni
- Indicele European de Medicină Personalizată: România, locul 32 din 34. Deficiențe în infrastructura digitală din sănătate și investiții scăzute în cercetare și dezvoltare
- Bike for science – fonduri pentru proiectele de cercetare ale Universităților de Medicină și Farmacie din toată țara