#VociCuAutoritate. OMS: Nu există dovada unei legături între administrarea ibuprofenului și agravarea evoluției COVID-19. Persoanele care utilizează ibuprofen în tratamentul unor boli cronice nu trebuie să întrerupă administrarea fără indicația medicului
Este ibuprofen periculos în tratamentul pacienților cu COVID-19? Acest subiect a fost intens dezbătut în ultima săptămână, în absența unor răspunsuri clare. În special pe rețelele de socializare au fost răspândite multe mesaje false, creând îngrijorare și pancă, mai ales printre persoanele care utilizau antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și sterioidiene drept tratament cronic.
Supozițiile legate de posibilele efecte adverse ale AINS la pacienții cu COVID-19 au început pe 15 martie. Atunci, ministrul francez al sănătății, Olivier Veran, a transmis printr-un mesaj pe Twitter că persoanele suspecte de infecție cu noul coronavirus ar trebui să evite utilizarea acestor medicamente, deoarece ar putea agrava infecția.
“Dacă aveți febră, luați paracetamol”, a declarat Olivier Veran, atenționând pacienții tratați cronic cu aceste medicamente antiinflamatorii să consulte medicul și să le solicite sfatul.
Mai târziu în cursul zilei, a fost emis un comunicat oficial asupra managementului COVID-19 din partea Ministerului Sănătății din Franța:
“Au fost raportate efecte adverse severe legate de utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) la pacienții cu COVID-19, confirmat sau posibil. Reamintim faptul că tratamentul febrei și al durerii în contextul COVID-19 sau oricărei alte viroze respiratorii se bazează pe paracetamol, fără a depăși doza de 60 mg/kg/zi și 3 g/zi. AINS ar trebui interzise la acești pacienți. Pe de altă parte, pacienții tratați cu corticosteroizi sau alte imunosupresoare pentru o patologie cronică nu ar trebui să întrerupă tratamentul, în absența sfatului din partea medicului curant” – poziție oficială a Ministerului Francez al Sănătății, la data de 13 martie.
Întrebările legate de siguranța utilizării ibuprofenului la pacienții infectați cu SARS-CoV-2 au apărut în urma unui articol publicat în revista The Lancet pe 11 martie, în care se emitea ipoteza că unele medicamente ar putea să crească riscul de infecție cu SARS-CoV-2. Cercetările au arătat că virusul pătrunde în celule prin legarea proteinei “spike” de enzima de conversie a angiotensinei 2 (ECA2), care se găsește mai ales la nivel pulmonar și cardiac. Autorii studiului sugerau că utilizarea ibuprofenului ar putea crește numărul receptorilor de legare (ECA2), ceea ce ar putea crește susceptibilitatea pentru infecție a persoanelor care iau acest tratament.
Experții medicali și-au exprimat nedumerirea legată de aceste avertismente, insistând asupra lipsei de dovezi care leagă ibuprofenul de evoluția mai severă a COVID-19. Alții însă au sugerat că AINS au un risc ipotetic de a favoriza pătrunderea virusului în celulele gazdă, așa cum s-a observat la testele realizate pe animale, însă nu și la oameni.
Cu toate acestea, Dr. Rachel Graham, unul dintre cercetătorii care au descoperit modul de atașare celulară a coronavirusului, consideră că simplul fapt că un pacient are mai mulți receptori ECA2, nu înseamnă că are susceptibilitate mai mare pentru infecție.
“Poți avea niveluri scăzute ale ECA2 și tot să fii susceptibil pentru infecția cu coronavirus”, afirmă Dr. Graham, atenționând că sunt aproape neeexistente dovezile care să certifice că ibuprofen crește numărul receptorilor.
Poziția oficială a Organizației Mondiale a Sănătății
Ieri, 18 martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomanda persoanelor care prezintă simptome sugestive pentru infecția cu SARS-CoV-2 să evite utilizarea ibuprofenului ca auto-medicație, și era recomandată folosirea paracetamolului, până când vor fi disponibile dovezi clare. Însă această avertizare nu se aplica celor care primeau medicamentul conform recomandării unui medic. Purtătorul de cuvânt al agenției, Christian Lindmeier, declara la acel moment că experții OMS “investighează și analizează datele existente pentru a oferi în curând recomandări”.
Astăzi, 19 martie, Organizația Mondială a Sănătății a revizuit recomandarea făcută printr-o postare pe contul oficial de Twitter.
“În prezent, pe baza informațiilor disponibile, OMS nu face recomandări împotriva utilizării ibuprofenului. Ne consultăm și cu medicii clinicieni care tratează pacienții cu infecție COVID-19 și nu dispunem de raportări asupra efectelor negative ale medicamentului, în afara celor deja cunoscute, ce limitează utilizarea la anumite categorii de pacienți” – se consemna în postarea oficială a OMS.
Poziția oficială a Agenției Europeane pentru Medicamente
Ieri, 18 martie, a intervenit și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru a stăpâni îngrijorările asupra utilizării AINS. EMA a declarat că monitorizează atent situația și va revizui recomandările în cazul apariției unor informații noi pe această temă în contextul pandemiei actuale.
“Momentan nu există date științifice care să stabilească o legătură între utilizarea ibuprofenului și agravarea evoluției COVID-19” – declarația oficială a EMA.
În continuarea declarației, erau recunoscute dovezile legate de efectele ibuprofenului și ketoprofenului de agravare a evoluției varicelei și unor infecții bacteriene. În luna mai 2019, comitetul pentru siguranța medicamentelor din cadrul EMA a început un proces de revizuire a acestor medicamente în urma unor date furnizate de ANSM (Agenția Națională Franceză pentru Siguranța Medicamentelor și a Produselor pentru Sănătate).
Conform EMA, pacienții și medicii ar trebui să considere toate opțiunile de tratament disponibile pentru simptomele infecției cu SARS-CoV-2, inclusiv paracetamol și AINS. Fiecare medicament are beneficii și riscuri proprii, care sunt menționate în prospectul atașat, și care trebuie luate în considerare împreună cu ghidurile de tratament ale fiecărei țări – majoritatea recomandând paracetamolul drept primă linie de tratament al febrei și durerii.
“În acord cu ghidurile de tratament naționale, pacienții și medicii pot continua administrarea AINS (precum ibuprofen), conform prospectului. Recomandările actuale sunt ca aceste medicamente să fie folosite la cele mai mici doze eficiente, pentru cea mai scurtă perioadă de timp posibilă” – declarația oficială EMA.
Pacienții care au întrebări pe această temă sunt încurajați să se adreseze medicului sau farmacistului.
În prezent nu există motive de întrerupere a utilizării ibuprofenului pentru pacienții care primesc acest tratament. Acest lucru este important mai ales pentru cei care folosesc ibuprofen sau alte AINS în tratamentul unor boli cronice.
Poziția Ministerului Sănătății din România
Ieri, pe 18 martie, Ministerul Sănătății a realizat o postare pe pagina oficială de Facebook în care adopta o poziție neutră în privința utilizării AINS, precum ibuprofen, în tratamentul febrei pacienților diagnosticaâi cu COVID-19. În acel moment, specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății erau încă în proces de evaluare a efectelor administrării de ibuprofen la pacienții cu coronavirus.
Autoritățile române au folosit drept reper, Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS). Acesta anunțase cu o zi în urmă că nu există dovezi suficient de puternice că ibuprofen agravează COVID-19. Până la apariția de noi date științifice, aceștia au actualizat recomandările privind tratamentul simptomelor infecției cu coronavirus. Se recomanda paracetamolul, cu excepția cazurilor în care un medic recomanda explicit altceva. Același ghid le recomandă pacienților aflați în tratament cu ibuprofen să nu întrerupă administrarea de ibuprofen fără consultarea medicului.
Păreri împărțite în comunitatea medicală
Pe 17 martie, în revista The British Medical Journal, a fost publicat un articol care reunea părerile mai multor experți din domeniu, ce susțineau poziția publică a Ministrului Francez al Sănătății, împotriva utilizării AINS de către pacienții cu simptome sugestive pentru COVID-19.
Printre primele speculații pe această temă au fost lansate de către un medic infecționist din sud-vestul Franței, care a citat patru cazuri de pacienți tineri, fără alte comorbidități, diagnosticați cu COVID-19 și care au dezvoltat simptomatologie severă după utilizarea AINS în faza inițială a infecției. Ulterior, reprezentanții spitalului la care au fost tratați pacienții, au catalogat drept “nepotrivită” discutarea publică a unor cazuri individuale.
Unii medici și cercetători au susținut supozițiile legate de exacerbarea simptomelor pacienților cu infecție COVID-19 în cazul administrării de ibuprofen. Aceștia au susținut că ar fi mai prudentă folosirea paracetamolului (acetaminofen).
Comunitatea medicală franceză a susținut evitarea utilizării ibuprofenului, având în vedere faptul că medicii au fost sfătuiți încă de anul trecut să nu mai utilizeze ibuprofen pentru tratarea febrei apărută în context infecțios.
Și unii experți din Marea Britanie au fost de aceeași părere, considerând că infecțiile respiratorii complicate sunt mai frecvente în cazul folosirii AINS.
“Două studii clinice randomizate au arătat că administrarea ibuprofenului conduce către mai multe cazuri de boli severe sau complicații. Aceste rezultate confirmă că asocierea observată în studiile observaționale este probabil cauzală. Utilizarea paracetamolului este mai puțin probabilă să determine complicații” – Prof. Dr. Paul Little, Universitatea din Southampton.
Ian Jones, profesor de virusologie la Universitatea Reading, consideră că proprietățile antiinflamatoare ale ibuprofenului ar putea inhiba sistemul imunitar, ceea ce ar putea încetini procesul de recuperare. În plus, pe baza asemănărilor dintre SARS-CoV-2 și SARS 1, este posibil ca virusul să reducă nivelul enzimei cheie care reglează concentrația de sare și apă, ceea ce poate favoriza pneumonia observată în cazurile severe. “Ibuprofen agravează acest lucru, în timp ce paracetamol, nu”.
Comunitatea medicală este însă de acord că sunt necesare studii care să evalueze efectele specifice ale unor AINS la persoane cu diferite boli asociate.
Infodemia continuă. Răspândirea zvonurilor legate de ibuprofen a condus către confuzie
În ciuda lipsei de informații clare și oficiale, în zilele anterioare a circulat în mediul online o serie de dezinformări. Pe platformele de socializare, precum WhatsApp, Instagram, Facebook, au circulat mesaje tip “copy-paste”, care pretindeau că sunt transmise mai departe de către un cadru medical.
Societatea pentru Boli Infecțioase din Irlanda a luat măsuri printr-o poziție oficială în care recomandau oamenilor să ignore și să șteargă “mesajele false” de pe WhatsApp legate de pacienți din Cork infectați cu noul coronavirus.
Și pe Twitter au fost multe postări cu mii de distribuiri, inclusiv una conform căreia “ibuprofenul poate determina cazuri severe de boală, inclusiv la pacienții tineri și adulți de vârstă mijlocie, fără comorbidități asociate”.
Există și o serie de postări pe platformele de socializare care au ceva în comun – se pretinde că mesajul original provine de la cineva care are “un medic în familie”, cu informații de la laboratorul Universității din Viena, conform cărora “majoritatea persoanelor care au decedat din cauza COVID-19 au primit ibuprofen”.
Unele mesaje false pretind chiar că noul coronavirus, SARS-CoV-2 “se înmulțeste mai rapid din cauza ibuprofenului”. Nu există date științifice în spatele acestor afirmații.
Omenirea se confruntă în acest moment atât cu o pandemie, cât și cu o infodemie, o abundență de știri mai mult sau mai puțin exacte, complete și cu adevărat de ajutor pentru oameni. Este prima dată când termenul de infodemie (epidemie informațională) este folosit oficial, de către Organizația Mondială a Sănătății. Dezvoltarea rețelelor sociale și a motoarelor de căutare a creat un context unic în istoria umanității: circulația informației concurează circulația reală a virusului SARS-CoV-2.
Pentru infomații relevante, corecte, vă recomandăm să citiți numai din surse avizate și să urmăriți seria de interviuri #VociCuAutoritate.
Care sunt indicațiile AINS
În Uniunea Europeană, cea mai mare parte a medicamentelor pe bază de ibuprofen sunt autorizate la nivel național ca antialgice și în anumite țări ca antipiretice (medicație împotriva febrei). Sunt disponibile cu și fără prescripție medicală.
Ibuprofen oral (cu sau fără prescripție) poate fi folosit de adulții și copiii cu vârsta de peste 3 luni, pentru tratarea pe termen scurt a febrei și/sau a durerii (în funcție de context: cefalee, gripă, artrită și în patologii reumatice, durere dentară, dismenoree). De asemenea, ibuprofenul este autorizat pentru tratarea nou-născuților ce prezintă persistență de canal arterial.
Ketoprofen este un medicament asemănător, prescris în cea mai mare parte pentru tratarea unor patologii inflamatorii sau pentru tratarea durerii. În anumite state membre ale U.E. este valabil fără prescripție.
Mesajele cheie legate de utilizarea ibuprofenului și a altor AINS:
- Dacă utilizați ibuprofen sau alte AINS în tratamentul unor boli cronice, NU întrerupeți administrarea.
- Dacă aveți febră (care în contextul actual, poate fi sugestiv pentru infecția cu SARS-CoV-2), folosiți paracetamol ca primă linie de tratament. Deși nu există dovezi științifice care să sugereze că AINS sunt dăunătoare pacienților cu COVID-19, ele sunt păstrate drept linia a doua terapeutică.