Cancer Mission: Rolul cercetării și inovării în oncologie, pentru salvarea de vieți și o viață mai bună și mai lungă pentru cetățenii europeni
Deși tema cancerului s-a regăsit în programele europene pentru Cercetare și Inovare din anii anteriori, pentru perioada 2021-2027, în cadrul programului Horizon Europe, este propusă o inițiativă mai amplă, care să reflecte interesul pentru cetățeni și care, pe baza progreselor științifice din ultimii ani, să adreseze toate aspectele legate de povara cancerului în Europa, de la cercetare la sănătate publica. Prin termenul de „cancer” sunt definite astăzi peste 200 de boli diferite, iar aceasta este provocarea pe care programul Cancer Mission își propune să o adreseze în următorii 10 ani.
Comisia Europeană a numit în anul 2019 un comitet internațional de experți, care a analizat provocările în domeniul oncologic și a elaborat 13 recomandări. Obiectivul acestei misiuni este ca până în 2030 să fie salvate 3 milioane de persoane, care să beneficieze de o viață mai bună și de o speranță mai mare de viață.
În România, Ministerul Educației și Cercetării a organizat, în data de 5 noiembrie 2020, un eveniment online dedicat analizării celor 13 recomandări, în vederea identificării intereselor și potențialului României în domeniul cercetare-dezvoltare și inovare (CDI), conturarea unor direcții de implementare și identificarea unor institute oncologice cu profil de centre de competență CDI, interesate să fie acreditate la nivel european. Dr. Șerban Ghiorghiu, unul dintre experții care a contribuit la formularea acestor recomandări, ambasador UE pentru România Bulgaria și Ungaria din partea Cancer Mission, a fost invitatul special în cadrul evenimentului.
„Cancer Mission își propune obiective măsurabile, are scopul de a produce un impact la nivelul pacienților dar și cetățenilor. În cadrul misiunilor toată lumea are șansa să contribuie la succes, la nivel european dar și la nivel național. Ele vor să implice cetățenii și toți stakeholderii. Diversitatea ar trebui folosită ca o armă împotriva cancerului, aducând diferite perspective asupra problemei”, a explicat Șerban Ghiorghiu
Oportunități pentru regândirea temei cancerului la nivel UE
Creșterea cunoștințelor asupra biologiei cancerului a condus la strategii mult mai bune pentru prevenție și tratament în ultimele decenii, iar oamenii supraviețuiesc mai mult și pot avea un rol activ în societate.
Cancer Mission este un concept nou lansat la nivelul UE și reprezintă începutul unei oportunități pentru specialiști, societatea civilă și pacienți, care să aducă contribuția la această misiune importantă. Toate cele 13 recomandări au în centrul acțiunilor cetățenii. Obiectivele pot fi îndeplinite doar prin colaborare și coordonare – pornind de la nivel european, cu alte inițiative (Planul European de Luptă împotriva Cancerului – EU Beating Cancer Plan) până la nivel de state membre. Coordonarea cu EU Beating Cancer Plan va avea un impact semnificativ în lupta împotriva cancerului, în toate aspectele esențiale, de la prevenție la componenta de survivorship (supraviețuire). Adresarea inegalitățile existente între țările UE, un element care a fost amplificat de criza COVID-19, reprezintă o prioritate pentru EU Beating Cancer Plan.
Recomandările Cancer Mission
Deși Europa reprezintă numai 9% din populația globală, pe teritoriul acesteia se regăsesc 23,4% din cazurile totale de cancer, anual înregistrându-se 20,3% din decesele de cauză oncologică. Se așteaptă ca până în 2035, numărul cazurilor diagnosticate să crească cu peste 25% în Europa. În acest context, sunt necesare noi strategii pentru controlul cancerului, pe mai multe planuri. Cancer Mission implică 5 zone majore de intervenții:
- Înțelegerea bolii
Pilonul de la care pornește inițiativa este înțelegerea biologiei cancerului și explorarea domeniului cancerelor rare. În acest sens, se propune lansarea unei baze de date și baze de țesut (UNCAN) la nivel european care să adreseze provocările actuale: există fragmentare în ceea ce privește cercetarea, accesul la date este redus. De asemenea, se propune realizarea unui program pentru dezvoltarea genomicii (explorarea scorurilor de risc poligenice).
- Prevenție și screening
Pentru a reduce numărul cancerelor care pot fi prevenite cu cel puțin 25% e nevoie de eforturi consistente în materie de noi strategii pentru identificarea factorilor de risc și optimizarea programelor de screening actuale.
„Screeningul reprezintă un domeniu unde se poate face mai mult la nivelul tuturor țărilor UE, nu doar în România. Și este important să identificăm care sunt obstacolele, cum să dezvoltăm noi abordări.” – Șerban Ghiorghiu
Printre prioritățile de investiții cadrul Programului Operațional de Sănătate 2021-2017 se află și implementarea de programe de screening populațional, diagnosticare și tratament al stadiilor incipiente în special pentru persoane din grupurile vulnerabile, pe segmente care constituie principalele cauze de mortalitate: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colorectal, testare genetică, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice.
- Diagnostic și tratament
Intensificarea programelor de screening înseamnă identificarea mai multor pacienți cu stadii incipiente de boală și e important ca aceștia să beneficieze de tratamente mai puțin invazive, comparativ cu ceea ce există în prezent.
„Trebuie să asigurăm accesul într-un mod cost-eficient la tratamente personalizate pentru toți pacienții din Europa. În cazul cancerelor pediatrice, un obiectiv este reducerea cu 50% a numărului de decese până în 2030. În ultima decadă, doar 6% dintre medicamente au fost aprobate pentru indicații pediatrice. E important să facem mai mult în această direcție”, a explicat Șerban Ghiorghiu
- Calitatea vieții
Pentru că misiunile pun pacienții și cetățenii în centru, obiectul este dezvoltarea inițiativelor de cercetare care pot conduce la îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer.
„Aceasta se va putea realiza numai dacă avem o abordare holistică, să includă toate aspectele de la prevenție, tratament, până la supraviețuire, cu focus pe probleme fizice, dar și pe cele mentale”– Șerban Ghiorghiu
O altă recomandare vizează construirea unei baze de date la nivel european – European Cancer Patient Digital Centre – prin care pacienții să aibă acces la toate datele disponibile privind forma de cancer cu care au fost diagnosticați.
- Acces echitabil
De la prevenție, screening până la supraviețuire, pacienții trebuie să aibă acces echitabil la servicii medicale.
Sprijinul autorităților din România
Abordarea fragmentată în strategiile naționale de cercetare și lipsa coordonării sunt puncte nevralgice în România. Dr. Diana Loreta Păun a discutat în cadrul evenimentului despre oportunitățile pe care noile programe europene le deschid în domeniul cercetării oncologice dar și despre modul în care cetățenii dar și organizațiile publice pot fi implicate în aceste demersuri:
„Medicina personalizată, programele de screening, programele de cercetare, diagnosticului timpuriu, plus tehnologiile de tratament minim invazive sunt doar câteva dintre reperele esențiale de care este nevoie pentru a dezvolta o viziune strategică națională”
Dragoș Ciuparu , Secretar de Stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) a discutat, de asemenea, despre căile prin care România se poate alinia celor 13 recomandări Cancer Mission și despre proiectele CDI și infrastructurile de cercetare în domeniul oncologic pe care MEC le-a finanțat în ultimii 5 ani.
În ceea ce privește domeniul „Sanatate, Schimbări Demografice și Bunăstare” din cadrul H2020, România are 67 de contracte semnate, în valoare totala de 17.28 milioane euro. MEC premiază coordonatorii români la Orizont 2020, chiar în aceste zile, prin oferirea unui grant cu o valoare care reprezintă un procent din suma atrasa de la Uniunea Europeana, exclusiv pentru activități CDI complementare cu cele din grantul european.
Rolul cercetării multidisciplinare în cancer. Acreditarea centrelor de cercetare în România
Pentru o dezvoltare a cercetării în domeniul oncologiei trebuie să existe infrastructura care să creeze mediul pentru implementare, resursa umană instruită și un cadru legislativ, alături de componenta de finanțare. În România există provocări pe toate aceste planuri, care pot fi adresate prin intermediul Cancer Mission.
Conectarea cercetării cu practica medicală reprezintă o zonă deficitară în România. Cercetarea ar trebui să devină unul dintre cele mai importante instrumente și pentru clinicieni, în viziunea Dr. Michael Schenker, UMF Craiova.
Rețeaua centrelor oncologice care fac cercetare este insuficientă în România (3 institute de oncologie, câteva spitale mari multidisciplinare și 3-4 centre oncologice private). Deși principalele arii de cercetare oncologică sunt acoperite la nivel național, există o polarizare la nivelul marilor centre, iar pacienții nu au acces egal la proiecte de cercetare. Accesul la finanțare este o altă problemă importantă.
Alte provocări care se corelează cu cele 13 recomandări Cancer Mission includ absența unităților clinice de fază I, colaborarea redusă dintre specialitățile clinice și non-clinice. De asemenea, Dr. Shenker a menționat importanța proiectelor din domeniul genomicii:
„Proiectele de genomic profiling sunt foarte importante, având în vedere că suntem într-o etapă în care caracterizarea tipurilor de cancere din punct de vedere molecular ne permite să ajungem la terapia personalizată”
Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, de la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca (IOCN) a subliniat importanța educației multidisciplinare a resursei umane, cu accent pe zona de cercetare:
„Trebuie să pregătim tinerii și să ținem de resursa umană pe care o avem – în măsura în care avem proiecte și le putem oferi un cadru în care să lucreze corespunzător. În oncologie este obligatoriu un modul de cercetare, ceea ce deja face vestul Europei. Este obligatoriu să aducem modulul de pregătire în subspecialitățile oncologice. Dacă începem astăzi, avem nevoie de 10 ani ca să putem face asta cu adevărat”
Prof. Achimaș-Cadariu a discutat despre problema acreditării centrelor multidisciplinare oncologici care realizează cercetare, după standardele europene:
Programe naționale de screening în oncologie
În România se desfășoară programe de screening a căror distribuție la nivel național nu e omogenă. În cazul cancerului de col uterin, există experiență mai îndelungată, iar noile programe de screening se adresează cancerului de sân și celui colorectal. Cu toate acestea, atingerea obiectivelor este sub nivelul optim. În cadrul evenimentului au fost discutate problemele administrative ale spitalelor privind programele de screening, dar și deficitele majore, la nivel național și regional, privind comunicarea.
Dr. Michael Schenker subliniază componenta de comunicare din partea autorităților cu privire la programele de screening drept o problemă majoră: „Problema programelor de screening în România e spinoasă. Implementarea la nivel local în țară nu s-a desfășurat optim. Nu știu cum sau unde se derulează programul de screening pentru cancerul de col uterin la noi, neexistând o informare din partea DSP-urilor – ca instituții care să facă legătura cu mediul guvernamental. Din păcate, nu este o informare completă”
Prof. univ. dr. Gabriel Dimofte, IRO Iași a menționat, de asemenea, printre probleme identificate în zona de screening – birocrația, deficitele în materie de resurse umane, dar și problema comunicării:
Mihaela Geoană, Președinte Fundația Renașterea, a explicat importanța comunicării în asigurarea succesului programelor de screening. Orice inițiativă ar trebuie să aibă o componentă de comunicare, care să fie structurată și finanțată corespunzător și pusă în aplicare de persoane pregătite. Participarea organizațiilor non-guvernamentale poate juca un rol important nu doar în informarea pacienților, ci și a personalului medical.
Implicarea cetățenilor și societății civile în proiectele de cercetare în domeniul cancerului
Pentru a prioritiza tema cancerului la nivelul UE, Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat campania Altfel Despre Cancer cu 3 ani în urmă, aceasta fiind susținută și în timpul președinției României la Consiliul UE. În acest context a fost emis și un document de poziție „Value of data în oncology: data, technology and human touch”. Recomandările formulate în acest document se regăsesc printre prioritățile Programului Cancer Mission. Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a discutat în cadrul evenimentului despre modul în care ar trebui să fie înțeleasă inovația în oncologie și cum pot fi concentrate eforturile proiectelor de cercetare pentru a aduce beneficii cetățenilor.
„Dincolo de datele care provin din registre de pacienți, din programe de screening, din dosarele electronice ale pacienților, trebuie să ne gândim și la alte tipuri de date ale cetățenilor. Doar așa putem să ne adresăm celor 50% dintre factorii determinanți ai sănătății care în mod tradițional sunt neglijați” – Dr. Marius Geantă
Dr. Geantă a explicat faptul că aceste date ar putea să fie colectate la nivelul a ceea ce se numește health data cooperatives – o inițiativă stimulată de zona neguvernamentală, în care sunt implicați cetățenii, prin activități educaționale pentru a înțelege valoarea datelor în scop de prevenție și screening. În acest fel, se poate extinde ideea de inovație, dincolo de componenta terapeutică. Inovația poate ține și de modul în care colectăm datele, de factorul social.
Obiectivul ar fi transformarea inovației într-un un factor care unește Estul și Vestul Europei
Pentru atingerea acestor obiective este nevoie de o coaliție a organizațiilor non-profit, organizații de pacienți, care să fie complementară cu actorii tradiționali (institute oncologice). Un alt element important pentru a dezvolta astfel de abordări inovatoare este promovarea ideii de twinning, prin care se poate face transferul de cunoștințe între centrele din vestul și estul Europei și accesul de proiecte de cercetare. Este nevoie de o reprezentarea foarte clară care să asigure accesul la cercetare.
Rolul organizațiilor non-guvernamentale în derularea programelor de screening
În România, rata de supraviețuire în cancerul de sân este de 64%, în timp ce într-o țară precum Belgia ajunge la 86%. În cancerul de col uterin, rata mortalității este de 4 ori mai mare pentru o pacientă din România. Stadiul avansat în care se diagnostichează boala ține de lipsa accesului gratuit la screening, diagnostic, lipsa accesului la informație și educație pentru sănătate, o deficiență în educarea personalului medical, traseul complicat al pacientei, acces redus la terapii noi personalizate sau studii clinice.
Mihaela Geoană, președintele Fundației Renașterea, a discutat despre acțiunile privind prevenția și depistarea precoce a cancerului, derulate de mediul non-guvernamental, care pot schimba statisticile din România. Fundația Renașterea a derulat campanii de informare la nivel național, campanii de screening în peste 50 de localități. În viziunea Fundației, orice activitate trebuie făcută printr-o comunicare susținută, adaptată pe diferite paliere – copii, aparținători, pacienți, societate civilă. De asemenea, Mihaela Geoană a explicat importanța adoptării soluțiilor digitale în contextul pandemiei.
„Vedem necesitatea adoptării noilor tehnologii – monitorizarea la distanță, e-health. Folosind astfel de instrumente, de exemplu, din unitatea mobilă de screening, mamografia se încarcă digital. Medicul radiolog este în clinică și citește și dă un răspuns în timp scurt. Medicul nu se deplasează, ceea ce reduce costurile. Pandemia ne-a împins să adoptăm digitalizarea. Aceste tehnologii deschid posibilități de comunicare și cu centre din alte țări”.
Citește și:
- Planul european de luptă împotriva cancerului: inovația, factorul care trebuie să reducă diferența Est-Vest
- Planul European pentru Cancer: consultarea publică, lansată în Parlamentul European. Care sunt principalele direcții? Ce spun președintele Comisiei Europene și comisarul european pentru sănătate?