STUDIU. Ibuprofen, testat în schema de tratament pentru COVID-19. Posibil efect benefic asupra afectării pulmonare
Oamenii de știință din Marea Britanie testează ibuprofen drept tratament în infecția COVID-19 și au început un studiu clinic pentru a testa dacă acesta ajută pacienții internați pentru infecția cu noul coronavirus. Echipa de cercetători de la King’s College London și Guy’s & St. Thomas Hospital consideră că medicamentul antiinflamator ar putea ameliora problemele respiratorii asociate COVID-19. Ei speră că antiinflamatorul nesteroidian va reduce nevoia pacienților spitalizați de asistare respiratorie prin ventilație mecanică.
Studiile anterioare efectuate pe animale sugerează că ibuprofenul are potențial în tratarea sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS), care este una dintre complicațiile majore ale COVID-19. Potrivit Prof. Dr. Mitul Mehta, membru al echipei de la King’s College London, este necesar un studiu clinic pentru a obține dovezi care să corespundă așteptărilor lor.
„Acest studiu reprezintă o oportunitate pentru a testa oficial rezultatele promițătoare obținute la modelele animale și din studiile de caz la pacienți. Dacă acest studiu va avea succes, va oferi dovezi pentru un tratament cu costuri reduse și care ar putea aduce beneficii pacienților din multe țări, inclusiv cele cu venituri mici și medii” – Prof. Dr. Mitul Mehta, Centrul pentru terapie inovatoare (C-Fit), NIHR Maudsley BRC.
Studiul clinic randomizat LIBERATE a început la sfârșitul lunii mai și va recruta până la 230 de pacienți în următoarele luni. Jumătate dintre pacienții incluși în studiu vor primi ibuprofen asociat tratamentului standard de îngrijire în COVID-19. Pacienții cu sensibilitate la ibuprofen, istoric de sângerare gastrointestinală și probleme hepatice, renale și cardiace nu vor fi incluși în studiu.
Scopul este de a evalua modul în care 3 doze de ibuprofen influențează evoluția bolii, cum ar fi afectarea pulmonară și timpul de ventilație mecanică la pacienții spitalizați pentru noul coronavirus. Vor fi analizate, de asemenea, timpul necesar îngrijirii intensive, durata șederii în spital și rata totală de supraviețuire.
„Dacă va avea succes, valoarea globală adusă sănătății publice a acestui rezultat al studiului ar fi imensă, având în vedere costul redus și disponibilitatea înaltă a acestui medicament”, a spus Dr. Matthew Hotopf, directorul Centrului de Cercetări Biomedicale NIHR Maudsley.
În cadrul studiului, cercetătorii folosesc Flarin, o formă de capsulă lipidică de ibuprofen, care diferă de tableta obișnuită disponibilă în farmaciile din întreaga lume. Flarin are o formulă unică pentru a proteja stomacul pacienților și este disponibil în Marea Britanie. Unii pacienți deja utilizează aceste capsule lipidice pentru tratamentul altor boli, cum ar fi artrita. În experimentele de laborator, Flarin a dovedit eficiență mai mare decât ibuprofenul standard în tratarea ARDS. Pentru că este o boală nouă, există opțiuni limitate de tratament pentru pacienții cu COVID-19. Studiul clinic va evalua dacă această formulă unică a unui medicament consacrat aduce beneficii pacienților.
Multe controverse legate de utilizarea ibuprofen în contextul infecției COVID-19
Pe parcursul pandemiei au existat numeroase îngrijorări privind asocierea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) cu riscul crescut de efecte adverse atunci când sunt utilizate la pacienții cu infecții respiratorii acute virale, inclusiv COVID-19. Ipotezele legate de posibilele efecte adverse ale AINS la pacienții cu COVID-19 au început să fie exprimate pe 15 martie, când ministrul francez al sănătății, Olivier Veran, a transmis printr-un mesaj pe Twitter că persoanele suspecte de infecția cu noul coronavirus ar trebui să evite utilizarea acestor medicamente, deoarece ar putea agrava infecția.
Aceste avertismente au fost întărite de un articol publicat în revista The Lancet, în care se emitea ipoteza că unele medicamente ar putea să crească riscul de infecție cu SARS-CoV-2. De atunci, experții medicali și-au exprimat nedumerirea legată de aceste supoziții, insistând asupra lipsei de dovezi care leagă ibuprofenul de evoluția mai severă a COVID-19. Alții, însă, au sugerat că AINS au un risc ipotetic de a favoriza pătrunderea virusului în celulele gazdă, așa cum s-a observat la testele realizate pe animale, însă nu și la oameni.
Organizațiile de sănătate oficiale, de la nivel mondial (OMS), european (EMA) și local (NHS în UK), au emis o serie de recomandări care infirmă aceste îngrijorări și afirmă că în prezent nu există dovezi științifice care să sugereze o legătură între utilizarea ibuprofenului și agravarea simptomelor COVID-19 și recomandă pacienților și cadrelor medicale să ia în considerare toate opțiunile disponibile de tratament, inclusiv paracetamol și AINS, pentru tratarea febrei sau durerilor pacienților cu COVID-19.
Mai mult decât atât, poziția NHS specifică în mod direct că „pacienții pot lua paracetamol sau ibuprofen fără prescripție medicală (ca automedicație) pentru tratamentul simptomelor COVID-19, precum febră sau cefalee.”
Pe 19 Aprilie, OMS a publicat o meta-analiză a studiilor existente, care a inclus în total 73 de studii, atât la adulți, cât și la copii. Toate studiile au vizat infecții respiratorii acute virale sau afecțiuni cauzate în mod obișnuit de virusuri respiratorii, dar niciunul nu a abordat în mod special COVID-19, SARS sau MERS. Revizuirea acestor studii a arătat siguranța administrării AINS, neputând fi demonstrată o corelație puternică cu creșterea mortalității în rândul adulților și copiilor.
Profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să ia în considerare factorii de risc individuali ai pacientului, inclusiv orice istoric de boli cardiovasculare și gastrointestinale, atunci când prescriu ibuprofen. În plus, ibuprofenul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență renală cunoscută.
Pacienții cărora li s-a prescris AINS ca tratament pentru o afecțiune pe termen lung, precum artrita, trebuie să continue aceste medicamente în mod normal. Pacienții adulți care iau doze mici de aspirină în mod regulat pentru prevenirea infarctului miocardic sau a bolilor vasculare trebuie să continue medicația.
Citește și:
- #COVID19 în România: 16,1% dintre decese au prezentat comorbidități pulmonare. Ce recomandă experții (ERS, GOLD, NICE, SRP) și ce trebuie să știe pacienții?
- #COVID19 în România: 51% dintre decesele raportate sunt asociate cu cel puțin o afecțiune cardiovasculară. Care sunt recomandările experților (ACC, AHA, ESC, SRC)?
- #VociCuAutoritate. CDC adaugă șase noi manifestări pe lista oficială a simptomelor sugestive pentru COVID-19