Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre impactul superantigenelor SARS-CoV-2 asupra sănătății publice




Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 29 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Superantigenele SARS-CoV-2: ce impact ar putea avea asupra sănătății publice?

„Superantigenele au fost descrise în contextul în care s-a observat așa-numita furtună de citochine. A făcut foarte multe valuri acest concept undeva pe la începuturile pandemiei, încercând să explicăm în felul acesta de ce anumite persoane dezvoltă forme foarte grave de boală. Acele forme foarte gravă de boală erau legate de o reacție exagerată a răspunsului imun față de infecția cu SARS-CoV-2.

Foarte mulți oameni s-au infectat cu SARS-CoV-2, dar foarte puțini au dezvoltat genul acesta de reacție, așa-numita furtună de citochine, reacție exagerată a sistemului imun. Acest lucru s-a întâmplat pentru că foarte probabil, tipul de SARS-CoV-2 cu care s-au infectat conținea superantigenele. Sunt antigene pentru că produc o reacție, apariția anticorpilor și activarea sistemului imun, dar sunt superantigene pentru că duc la clivarea unui procentaj mult mai mare din celulele T decât se întâmplă în mod normal în cursul infecțiilor virale. Această diferență este uriașă, iar studiul vorbește despre faptul că dacă în mod normal sunt activate 0,001% din celulele T, în cazul în care avem de a face cu un superantigen sau cu superantigene sunt activate până la 30% din totalul celulelor T din organism. Este o diferență colosală, iar activarea aceasta a celulelor T în masă în proporție foarte mare duce la declanșarea acestei cascade imunologice în care citochinele sunt o parte importantă, anticorpii monoclonali sunt o altă parte componentă.

Problema cea mai mare cu superantigenele ține de cât de mult și cât de des vor apărea, dacă vor apărea, în relație cu noile variante ale virusului în contextul în care constatăm acum o circulație intensă a variantei Omicron, în special B.A.2. Este de văzut dacă, trecând de la o persoană la alta, virusul nu se va transforma și din această perspectivă a achiziției unor superantigene care să determine genul acesta de manifestări clinice. În această ecuație nu este suficient să existe numai superantigenele, este important și modul în care funcționează sistemul imun al organismului, dar din păcate în acest moment nu suntem în acel punct în care să putem defini ce înseamnă o imunitate foarte bună față de infectarea cu SARS-CoV-2.”

Co-infecția cu SARS-CoV-2 și alte virusuri respiratorii crește riscul de deces

„Nemaiexistând restricțiile despre care vorbeam și obligativitatea purtării măștii, au început să circule tot felul de patogeni de la o persoană la alta, ceea ce nu se întâmpla înainte, că nu doar SARS-CoV-2 era blocat ci și alte virusuri respiratorii. A crescut frecvența de infecții cu SARS-CoV-2 și virus gripal, de asemenea sunt coinfecții și cu SARS-CoV-2 și cu virusul sincițial respirator și alte virusuri respiratorii. Este o nouă realitate, de fapt. Până acum, cazurile de co-infectare COVID-19 și gripă au primit chiar și un termen – Flurona. Erau situații izolate, erau persoane care în general erau imunocompromise, aveau un risc foarte mare de a face infecții, făceau ambele infecții.

Acum, în situația în care nu mai avem atât de multe restricții, sau chiar deloc, nu știm cum se va așeza virusul SARS-CoV-2 în acest ecosistem care ne are pe de-o parte pe noi, oamenii, și pe de altă parte are poate o competiție, o relație de prietenie cu alte tipuri de virusuri. Nu aveam cum să cunoaștem această realitate în cei 2 ani care s-au scurs, pentru că de foarte multe ori purtând masca și distanțarea fizică dintre noi au făcut ca să scadă foarte mult transmiterea în general a patogenilor și deci probabilitatea de co-infectare.”

Consens ACC: recomandări pentru evaluarea și managementul clinic al afecțiunilor cardiovasculare în contextul COVID-19

„Am discutat de multe ori despre așa-numitul Long COVID-19 și despre faptul că aceste complicații cardiovasculare încep să apară la o lună, persistă la 2 luni, 6 luni, 12 luni și tot timpul am vorbit despre nevoia de a avea un program de monitorizare, de follow-up, măcar din punct de vedere cardiovascular, pentru cei care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, indiferent dacă au fost vaccinați sau nu.

Într-adevăr, vaccinarea scade riscul unor complicații pe termen lung, dar trebuie totuși avute în vedere și aceste persoane. Acest consens ACC vine foarte bine în spiritul a ceea ce noi am tot discutat încă de anul trecut. Nevoia de a avea o standardizare asupra conduitei în legătură cu o persoană care dezvoltă complicații cardiovasculare, un consens asupra algoritmului clinic, cum ar trebui gândit un astfel de caz și cum ar trebui să fie implementat. Cred că nu trebuia să așteptăm un consens ACC pentru a ști ce să facem.

Dovada cea mai bună este că, noi doi, nefiind cardiologi, discutăm despre asta despre aproape un an de zile. Cred că nu ar trebui să așteptăm ca acest consens să fie cumva validat de Societatea Europeană de Cardiologie și apoi de Societatea Română de Cardiologie. Noi avem nevoie de aceste intervenții acum. Impactul infecției SARS-CoV-2 asupra dezvoltării bolilor cardiovasculare este evidentă, aici nu mai e nimic de dezvoltat.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Combinația de anticorpi monoclonali tixagevimab și cilgavimab, aproape de aprobare în UE
  • Moderna anunță rezultatele de eficacitate și siguranță pentru vaccinul mRNA-1273 la grupa de vârstă 6 luni – 5 ani

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și: