Esențial Covid-19. Superantigenele SARS-CoV-2: ce impact ar putea avea asupra sănătății publice?
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Ca în fiecare săptămână, topul a fost comentat de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii săptămânale de la Radio România Cultural.
Știrile săptămânii 21-27 martie 2022:
Moderna anunță rezultatele de eficacitate și siguranță pentru vaccinul mRNA-1273 la grupa de vârstă 6 luni – 5 ani
Rezultatele preliminare din studiul KidCOVE (fază II-III), în care s-a evaluat vaccinul Moderna anti COVID-19 (mRNA-1273) la copiii în vârstă de 6 luni până la 6 ani, arată un răspuns important privind capacitatea de generare a anticorpilor neutralizanți și un profil de siguranță favorabil, după administrarea unei scheme de vaccinare în două doze.
KidCOVE a inclus 4.200 de copii cu vârste între 2-5 ani și 2.500 de copii în vârstă de 6 luni – 2 ani. În ambele grupe de vârstă, profilul de tolerabilitate a fost în general în concordanță cu cel observat la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și sub 12 ani, la adolescenții cu vârsta între 12 și 17 ani și la adulți.
În ambele grupe de vârstă, două doze de 25 µg administrate la 28 de zile diferență au oferit o imunogenitate similară cu seria primară cu două doze de 100 µg, administrată la adulții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Urmează ca pe baza acestor rezultate, în următoarele săptămâni, compania să depună cererile de autorizare către FDA și EMA.
Cererea companiei pentru autorizarea de urgență a vaccinului la grupa 6-11 ani este în curs de evaluare la FDA. De asemenea, săptămâna trecută, compania a depus și cererea de aprobare a unei a 4-a doze (a doua doză booster) pentru grupa 18+.
Combinația de anticorpi monoclonali tixagevimab și cilgavimab, aproape de aprobare în UE
Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al EMA a recomandat acordarea autorizației de introducere pe piață pentru combinația de anticorpi monoclonali tixagevimab și cilgavimab (denumire comercială Evusheld), pentru prevenirea COVID-19 la adulții și adolescenții cu vârsta peste 12 ani, înainte de o potențială expunere la SARS-CoV-2. Cei doi anticorpi monoclonali se atașează de proteina spike a SARS-CoV-2 în două regiuni diferite, blocând intrarea în celula gazdă a acestuia.
În studiile clinice, Evusheld, administrat injectabil a redus riscul de infecție cu COVID-19 cu 77%, cu o durată a protecției estimată la cel puțin șase luni. Datele au fost colectate înainte de perioada Omicron, însă studiile de laborator arată că varianta Omicron BA.1 poate fi mai puțin sensibilă la tixagevimab și cilgavimab la doze de 150 mg decât varianta Omicron BA.2.
Alte aprobări:
- 17 Martie 2022 – UK, pentru profilaxia pre-expunere a adulților care, din anumite motive, nu ar genera un răspuns imunitar adecvat în urma vaccinării anti Covid-19 sau pentru cei la care nu se recomandă vaccinarea.
- Decembrie 2021 – SUA, pentru persoane de peste 12 ani, imunocompromise, aflate la risc înalt de boală severă.
Superantigenele SARS-CoV-2: ce impact ar putea avea asupra sănătății publice?
Multiple studii efectuate începând cu primele luni ale pandemiei sugerează capacitatea superantigenică a SARS-CoV-2: superantigenele (SAgs) sunt antigene potente, capabile să genereze un răspuns imunitar puternic, exacerbând răspunsul limfocitelor T și generând un influx de citokine.
Superantigenele provoacă activarea nespecifică a celulelor T, rezultând în activarea celulelor T policlonale și eliberarea masivă de citokine. SAg-urile sunt produse de unele virusuri și bacterii patogene ca mecanism de apărare împotriva sistemului imunitar al gazdei. În comparație cu un răspuns normal al celulelor T, în care sub 0,001% din celulele T ale corpului sunt activate, răspunsul declanșat de SAgs include până la 20-30% din celulele T din organism.
Oamenii de știință din cadrul John Hopkins Bloomberg School of Public Health au explorat această ipoteză din perspectiva impactului asupra sănătății publice și sugerează că sunt necesare studii amănunțite asupra acestui subiect, care să influențeze politicile de tipul „imunitate de turmă” urmate de anumite guverne.
„În contextul reinfectării și al scăderii imunității este important să înțelegem mai bine impactul unui agent patogen transmisibil aerian, cu circulație largă, care poate fi un superantigen sau care are capacitatea de a declanșa un răspuns superantigenic al gazdei. Este urgent nevoie de cercetare pentru a înțelege mai bine riscurile pe termen lung la care se expun cetățenii guvernați de guverne ale căror politici permit transmiterea pe scară largă a unui potențial agent patogen superantigenic, pentru a defini mai clar politicile de vaccinare și de sănătate publică necesare pentru a proteja împotriva consecințelor expunerii repetate la agentul patogen”.
Co-infecția cu SARS-CoV-2 și alte virusuri respiratorii crește riscul de deces
Potrivit unui articol publicat în Frontiers in Medicine (iunie 2021), frecvența co-infectiei gripale în rândul pacienților pozitivi cu COVID-19 este de 0,4% în Statele Unite. Termenul de „Flurona” a apărut în 2020, fiind folosit de specialiști din Israel pentru a trage un semnal de alarmă asupra posibilității de co-infectare cu virusul gripal.
Măsurile de reducere a transmiterii SARS-CoV-2 au fost eficiente și în reducerea transmiterii altor virusuri respiratorii endemice. Pe măsură ce restricțiile de sănătate publică sunt ridicate, așa cum s-a întâmplat în Europa, crește probabilitatea de apariție a co-infecțiilor.
Un studiu publicat în The Lancet, efectuat de specialiști din cadrul Universității Edinburgh, arată că infecția concomitentă cu SARS-CoV-2 și virusuri gripale, exacerbează de până la două ori riscul de deces și necesitatea de ventilație mecanică invazivă.
Datele de la peste 200 de mii de adulți pozitivi SARS-CoV-2, spitalizați în perioada Februarie 2020 – Decembrie 2021 în UK, au fost evaluate. La peste 6 mii dintre pacienți le-au fost efectuate teste de co-infecție virală, însă aceasta a fost detectată doar la 583 (8,4%) pacienți: 227 pacienți cu virusuri gripale, 220 pacienți cu virus respirator sincițial și 136 pacienți cu adenovirusuri.
Rezultatele sunt importante pentru a informa politicile de sănătate publică, precum impunerea măsurilor de protecție, recomandarea vaccinării antigripale sezoniere, dar și testarea pentru co-infecție la pacienții spitalizați cu COVID-19 pentru a identifica pacienții la risc sau care răspund diferit la terapiile antivirale și imunomodulatoare administrate.
Consens ACC: recomandări pentru evaluarea și managementul clinic al afecțiunilor cardiovasculare în contextul COVID-19
Colegiul American de Cardiologie (ACC, American College of Cardiology) a emis un consens asupra algoritmului clinic pentru evaluarea și managementul adulților cu afectare cardiovasculară în urma COVID-19. Documentul include recomandări pentru abordarea cazurilor de miocardită, pentru sindromul long-COVID și pentru recuperarea fizică în urma COVID-19.
Cazurile de miocardită raportate în urma vaccinării COVID-19 sunt rare (2,4 cazuri la un milion, raportate în cazul populației de sex masculin cu vârste de peste 30 ani, conform statisticilor SUA) iar profilul risc-beneficiu este favorabil pentru toate grupurile demografice analizate. Pentru miocardita post-vaccinare, algoritmul clinic de pentru diagnostic și tratament este similar cazurilor post-infecție.
10-30% din persoanele infectate cu SARS-COV-2 înregistrează simptome care persistă pe termen lung cunoscute sub numele de Long COVID. Această afecțiune este definită prin apariția sau agravarea unor afecțiuni la mai mult de 4 săptămâni după infecția COVID-19. Simptomele precum intoleranța la exerciții fizice, angina pectorală, tahicardia și dispneea semnalează nevoia de evaluare a sistemului cardiovascular.