Consens ACC: recomandări pentru evaluarea și managementul clinic al afecțiunilor cardiovasculare în contextul COVID-19
Colegiul American de Cardiologie (ACC, American College of Cardiology) a emis un consens asupra algoritmului clinic pentru evaluarea și managementul adulților cu afectare cardiovasculară în urma COVID-19.
Documentul include recomandări pentru abordarea cazurilor de miocardită, pentru sindromul long COVID și pentru recuperarea fizică în urma COVID-19. Consensul a fost publicat în martie 2022 în Journal of the American College of Cardiology.
Managementul afecțiunilor miocardice
Metodele de diagnostic și tratament pentru miocardită și long COVID în urma infecției cu SARS-CoV-2 sunt într-o continuă evoluție. Miocardita reprezintă inflamația mușchiului cardiac și este o complicație rară a infecției cu SARS-CoV-2. Aceasta este caracterizată prin:
- prezența simptomelor cardiace (durere precordială, dispnee, palpitații)
- valori crescute ale troponinei cardiace (un biomarker ce arată injuria miocardică)
- anomalii identificate prin EKG, ecocardiografie, rezonanță magnetică nucleară
- anomalii histopatologice identificate la biopsie
Miocardita se asociază cu un risc mai mare de complicații cardiace. Pacienții cu forme ușoare/moderate de miocardită trebuie spitalizați pentru monitorizarea evoluției simptomelor și investigații. Pacienții cu miocardită severă trebuie spitalizați în centre specializate, cu expertiză în gestionarea cazurilor de insuficiență cardiacă avansată, suport circulator mecanic.
Cazurile de miocardită raportate în urma vaccinării COVID-19 sunt rare (2,4 cazuri la un milion, raportate în cazul populației de sex masculin cu vârste de peste 30 ani, conform statisticilor SUA) iar profilul risc-beneficiu este favorabil pentru toate grupurile demografice analizate. Pentru miocardita post-vaccinare, algoritmul clinic pentru diagnostic și tratament este similar cazurilor post-infecție.
Sindromul COVID lung
10-30% din persoanele infectate cu SARS-COV-2 înregistrează simptome care persistă pe termen lung, cunoscute sub numele de Long COVID. Această afecțiune este definită prin apariția sau agravarea unor afecțiuni la mai mult de 4 săptămâni după infecția COVID-19. Simptomele precum intoleranța la exerciții fizice, angina pectorală, tahicardia, dispneea semnalează nevoia de evaluare a sistemului cardiovascular.
Comitetul ACC a introdus doi termeni noi pentru a caracteriza posibilele etiologii ale acestor simptome. PASC (Post-Acute Sequelae of SARS-CoV-2 Infection) include un spectru amplu de boli cardiovasculare care apar la cel puțin patru săptămâni după COVID-19.
- PASC-CVD, PASC-Cardiovascular Disease: mai multe tipuri de boli cardiovasculare care includ miocardita și alte forme de afectare miocardică, pericardită, ischemie miocardică de novo sau agravată, disfuncție microvasculară, cardiomiopatie non-ischemică, trombembolism, sechele cardiovasculare ale bolii pulmonare și artimiile.
- PASC-CVS, PASC-Cardiovascular Syndrome reunește simptome cardiovasculare fără dovada obiectivă de boală cardiovasculară în urma testării diagnostic standard. Aici sunt incluse simptome precum hipotensiunea ortostatică, intoleranța la exerciții fizice, palipitații, angină pectorală și dispnee.
Pacienții suspectați de PASC trebuie să urmeze o evaluare inițială riguroasă bazată pe teste de laborator (inclusiv troponina cardiacă), ECG, ecocardiogramă, monitorizarea ritmului cardiac în ambulatoriu și/sau teste funcționale pulmonare suplimentare pe baza prezentării clinice. Consultul de specialitate se recomandă în caz de rezultate anormale ale testelor, cu evaluare suplimentara pe baza afecțiunii clinice suspectate (de exemplu, miocardita).
Deoarece mai mulți factori stau la baza PASC-CVS, evaluarea și gestionarea pot fi cel mai bine determinate de simptomele cardiovasculare predominante. Pentru cei cu tahicardie si intoleranta la efort, repausul sau poate declanșa decompensarea cardiovasculara cu agravarea progresiva a simptomelor. Există un cerc vicios, deoarece oboseala și scăderea toleranței la efort conduc la reducerea activității pacienților ceea ce determină accentuarea simptomelor și scăderea calității vieții. Comitetul recomandă evaluarea cardiopulmonară de la început pentru determinarea nevoii îngrijirilor de specialitate.
Pentru pacienții cu PASC-CVS cu tahicardie și intoleranță la efort, exercițiile de tipul alergării sau joggingului ar trebui înlocuite cu activități de tipul ciclismul sau înotul, în care persoana stă într-o poziție confortabilă și mai puțin în poziție verticală, pentru a evitarea accentuării senzației de oboseală. Intensitatea și durata exercițiului ar trebui să fie scăzute inițial (5-10 min pe zi), cu creșteri treptate ale duratei exercițiilor fizice în timp.
Trecerea înapoi la exercitarea în poziție verticală se poate face pe măsură ce simptomele se ameliorează. Intervențiile suplimentare (creșterea aportului de sare și lichide, ridicarea capului în timpul somnului, purtarea de ciorapi compresivi) și tratamentele farmacologice (beta-blocante) trebuie luate în considerare în funcție de particularităților cazurilor.
Recomandări de reluare a activității fizice pentru sportivi
Momentul reluării exercițiilor fizice, atât pentru sportivii de performanță, cât și pentru cei amatori depinde de severitatea bolii. Persoanele asimptomatice pot relua exercițiile fizice la 3 zile de repaus în autoizolare pentru a se asigura că nu apar simptome. Atleții cu simptome ușoare sau moderate fără cauză cardiopulmonară (febră, dureri musculare) pot relua exercițiile după ameliorarea simptomelor. Persoanele cu simptome persistente (peste 3 luni) fără implicare cardio-pulmonară nu trebuie să urmeze teste suplimentare. Atleții cu miocardită trebuie să întrerupă exercițiile fizice pentru 3-6 luni.
Sportivii care se recuperează după infecția SARS-CoV-2 și care au simptome cardio-pulmonare sau necesită spitalizare pentru suspiciune de boală cardiacă trebuie să urmeze investigații (EKG, troponină, ecocardiografie). Aceste investigații trebuie realizate de asemenea dacă apar simptome cardiopulmonare după reluarea exercițiului fizic.
Citește și:
- Esențial COVID-19. Riscul de boli cardiovasculare crește după COVID-19 chiar și în cazul formelor ușoare de boală
- Esențial COVID-19. Miocardita este de 6 ori mai frecventă după infecția cu SARS-CoV-2 decât după vaccinare
- #COVID-19 și bolile cardiovasculare: risc crescut pentru pacienții cardiaci, dar SARS-CoV-2 poate da leziuni miocardice și la persoanele fără istoric de boli cardio-vasculare