Esențial Covid-19. Riscul de boli cardiovasculare creşte după COVID-19, chiar şi în cazul formelor uşoare de boală




Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

Știrile săptămânii 7 – 13 februarie 2022:

  • Riscul de boli cardiovasculare creşte după COVID-19, chiar şi în cazul formelor uşoare

Insuficienţa cardiacă (IC) şi accidentul vascular cerebral (AVC) sunt mai frecvente la persoanele care au avut COVID-19, faţă de cei care nu s-au infectat niciodată cu SARS-CoV-2, conform unui studiu publicat în Nature. Riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare timp de cel puţin un an după diagnosticul de infecţie cu SARS-CoV-2 este mai ridicat chiar şi la pacienţii care au trecut prin forme uşoare de COVID-19.

abonare

Riscul este ridicat şi la persoanele cu vârste sub 65 de ani şi care nu prezintă factori de risc adiţionali, precum obezitatea, diabetul sau fumatul. În acest context, sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească de o creştere a numărului de cazuri de boli cardiovasculare în urma pandemiei COVID-19.

Studiul a inclus veterani din baza de date de sănătate a Departamentului Statelor Unite pentru Veterani. Un grup de 150.000 de persoane, care au supravieţuit min. 30 de zile după infecţia cu SARS-CoV-2 a fost inclus în studiu, iar pentru comparaţie, au fost utilizate două grupuri de control alcătuite fiecare din peste 5 milioane de oameni care nu au fost infectați cu SARS-CoV-2: un grup de control contemporan şi un grup de control istoric (din 2017).

  • Persoanele care au trecut prin boala COVID-19 au avut o probabilitate cu 52% mai ridicată de a suferi un AVC faţă de grupul de control contemporan.
  • Riscul de a dezvolta IC a fost mai ridicat cu 72% la cei care au fost infectaţi cu COVID-19.

Pacienții spitalizați din cauza COVID-19 au avut un risc mai ridicat de afecţiuni cardiovasculare. Rezultatele studiului sunt limitate de faptul că persoanele din grupul de control nu au fost testate de COVID-19, fiind posibil ca unele să fi avut forme uşoare sau asimptomatice de boală. De asemenea, studiul a inclus doar veterani din SUA, o populaţie puţin diversă.

  • Imunitatea obţinută prin infecţie naturală + vaccinare, indiferent de ordinea cronologică, este mai puternică decât cea dobândită fie prin boală, fie prin vaccinare

Persoanele infectate cu SARS-CoV-2 înainte sau după vaccinarea contra COVID-19 dezvoltă un răspuns imun umoral puternic, concretizat prin titruri ridicate de anticorpi, indiferent de ordinea în care a avut loc imunizarea prin infecţie şi vaccin.

Primul studiu a investigat probe de la 3 grupuri de subiecţi care lucrează în domeniul medical: indivizi vaccinaţi care apoi s-au infectat cu SARS-CoV-2, persoane care au avut COVID-19 şi apoi s-au vaccinat, precum şi persoane vaccinate care nu s-au infectat niciodată cu SARS-CoV-2. Titrul anticorpilor împotriva proteinei spike a fost mai ridicat la participanții din ambele grupuri care cuprindeau indivizi şi vaccinaţi şi infectaţi cu SARS-CoV-2, indiferent de momentul vaccinării, faţă de participanții care erau doar vaccinaţi contra COVID-19. Anticorpii produşi au fost eficienţi împotriva variantelor virale investigate – Alpha, Beta şi Delta.

Al doilea studiu a inclus persoane care au avut COVID-19, iar apoi au primit 2 doze de vaccin, persoane care s-au vaccinat cu două doze şi care apoi s-au infectat cu SARS-CoV-2, precum şi persoane care nu au avut niciodată COVID-19, dar care au primit 2 sau 3 doze de vaccin contra SARS-CoV-2. Nivelul seric de anticorpi contra SARS-CoV-2, inclusiv împotriva variantei Omicron, a fost mai ridicat la persoanele care au fost vaccinate şi infectate cu SARS-CoV-2 înainte sau după vaccinare, precum şi la cei vaccinaţi cu 3 doze, faţă de cei care aveau 2 doze de vaccin administrate şi niciun istoric de COVID-19.

  • Rata de vaccinare împotriva COVID-19 poate creşte dacă medicul recomandă vaccinarea

Persoanele care au fost încurajate de medicul curant să se vaccineze împotriva SARS-CoV-2 au primit apoi una sau două doze de vaccin, conform unui studiu telefonic desfăşurat în Statele Unite (pe aproximativ 300 de mii de persoane), în perioada aprilie – septembrie 2021. Rata de vaccinare a crescut cu aproximativ 16% în rândul celor cărora le-a fost recomandată vaccinarea de către medic, comparativ cu grupul care nu au primit o astfel de recomandare de la medic.

Între aprilie şi iulie 2021, 34,6% dintre participanții la studiu au primit recomandarea medicului de a se vaccina împotriva COVID-19, în timp ce în perioada august-septembrie, 40,5% dintre pacienţii incluşi în studiu au primit încurajarea unui clinician de a se vaccina. Regiunile unde au existat mai puţine recomandări de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 din partea medicilor reflectă teritoriile unde accesul la asigurări de sănătate este scăzut, există mai multe dificultăţi financiare şi vizitele la medic sunt mai scăzute.

Recomandarea medicului a influenţat şi grupurile cu rate de vaccinare scăzute, precum adulţii tineri, populaţia din mediul rural şi cei cărora nu le-a fost impusă vaccinarea de locul de muncă. De asemenea, pacienţii cărora le-a fost recomandat de medic să se vaccineze au o probabilitate mai ridicată de a îşi exprima îngrijorarea cu privire la COVID-19 şi consideră că vaccinurile sunt sigure şi protejează.

  • Creierul pacienţilor COVID-19 prezintă unele modificări patologice întâlnite în boala Alzheimer

Răspunsul inflamator care apare în urma infecţiei SARS-CoV-2 activează căile care determină hiperfosforilarea proteinei Tau, proces asociat cu boala Alzheimer, explicând de ce cazurile îndelungate de COVID-19 pot avea pierderi de memorie sau alte manifestări neurologice. Acestea sunt concluziile unui studiu efectuat pe autopsiile a 10 pacienți care au decedat de COVID-19, care a identificat modificările cerebrale la nivel molecular în cazul pacienţilor decedaţi din cauza COVID-19.

În creierul pacienţilor au fost identificaţi receptori rianodinici disfuncţionali, care sunt implicaţi în diverse procese patologice, spre exemplu boli cardiace sau pulmonare. La nivel cerebral, aceşti receptori disfuncţionali se asociază cu o fosforilare ridicată a proteinei tau. Prin urmare, răspunsul imun împotriva SARS-CoV-2 determină inflamaţie cerebrală, care determină o disfuncţie a receptorilor rianodinici şi o dinamică alterată a calciului celular, procese care produc o fosforilare accentuată a proteinei tau. Hiperfosforilarea proteinei tau a fost evidenţiată atât în regiunile cerebrale unde este în mod tipul localizată la pacienţii cu Alzheimer, precum şi în alte structuri ale creierului. Studiul nu a evidenţiat modificări ale căilor moleculare care determină formarea de beta-amiloid.

Receptorii rianodinici sunt o potenţială ţintă terapeutică pentru a ameliora defectele cognitive care apar la pacienţii cu COVID-19. Astfel de medicamente se află în prezent în curs de investigare. Rezultatele studiului necesită investigare suplimentară şi validare prin desfăşurarea de studii mai complexe, pe un număr mai mare de pacienţi, precum şi analiza histologică a probelor.

  • Instituirea lockdown-ului previne doar 0,2% din decesele determinate de COVID-19

Lockdown-ul din timpul primului val al pandemiei COVID-19 a avut un efect scăzut asupra reducerii numărului de decese cauzate de infecţia SARS-CoV-2, conform unei analize publicate în Studies in Applied Economics. Informaţiile provenite din alte 34 de studii publicate până la 1 iulie 2020 au fost analizate. Decesele determinate de COVID-19 au fost reduse doar cu 0,2% prin instituirea lockdown şi cu 2,9% de ordinele de izolare a cetățenilor. Închiderea afacerilor non-esenţiale a scăzut mortalitatea cu 10,6%. Aceste concluzii se află în contradicție cu studiile anterioare, care au demonstrat că lockdownul a fost eficient.

Studiul a analizat ratele mortalităţii, însă nu a luat în considerare modul în care lockdownul a influenţat numărul de cazuri şi spitalizările. De asemenea, definirea lockdownului drept intervenţii nonfarmaceutice obligatorii, precum deplasări interne restricţionate, închiderea şcolilor şi a afacerilor, interzicerea călătoriilor internaționale, ar fi putut influenţa rezultatele analizei, deoarece nu au fost consideraţi alţi factori importanţi, precum recomandările guvernamentale, campaniile de informare, testarea în masă sau vaccinarea.

Autorii studiului consideră că beneficiile lockdownului asupra scăderii ratei mortalităţii nu sunt suficiente pentru a justifica efectele negative asupra societăţii și economiei.

podcast stiinta360 dr marius geanta boli cardiovasculare post covid19

Citește și: