Esențial Covid-19. Peste două treimi din efectele secundare raportate după vaccinare pot fi atribuite efectului nocebo
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 17-23 ianuarie 2022:
- Monitorizarea ritmului cardiac prin dispozitive de tip wearable și algoritmi AI permite detecția precoce a infecției COVID-19
Infecția COVID-19 ar putea fi depistată prin monitorizarea evoluției ritmului cardiac cu ajutorul dispozitivelor Fitbit, conform celor mai recente date dintr-un studiu realizat în cadrul proiectului RADAR-CNS. Datele colectate de la pacienți au fost evaluate folosind un algoritm bazat pe învățare automată (deep learning). Această metodă a permis identificarea COVID-19 la toate cele 19 persoane simptomatice incluse în studiu (sensibilitate de 100%). În cazul celor 19 participanți asimptomatici, sensibilitatea a fost de 90,6% în detecția persoanelor infectate.
RADAR-CNS este un amplu proiect de cercetare care are ca scop monitorizarea bolilor cronice neurologice folosind o metodă care integrează dispozitive de tip wearable și algoritmi AI (inteligență artificială). Studiul actual a evaluat fezabilitatea acestei soluții digitale de a detecta COVID-19 la persoane cu scleroză multiplă. Ritmul cardiac a fost monitorizat continuu, timp de 14 zile la 87 de participanți din Danemarca, Italia și Spania. Dispozitivele fitness de la Fitbit permit măsurarea indirectă a ritmului cardiac prin detectarea pulsului. Simptomele de COVID-19 cum ar fi tusea și febra pot afecta parametrii cardiaci astfel încât senzorii pot detecta modificările suspecte în timp record. Antrenarea algoritmilor AI de a prelucra datele obținute prin aceste dispozitive au condus la o rată scăzută de cazuri fals pozitive.
- Paxlovid își menține eficacitatea in vitro contra variantei Omicron
Mai multe studii in vitro demonstrează că nirmatrelvir, inhibitorul de protează din componența terapiei antivirale Paxlovid își menține eficacitatea contra variantei Omicron. Paxlovid poate menține concentrațiile plasmatice mult peste pragul minim necesar blocării replicării SARS-CoV-2.
În primul studiu (preprint), a fost testată eficacitatea nirmatrelvir contra enzimei Mpro pentru mai multe variante virale, inclusiv omicron. Capacitatea de legare de această enzimă din structura Omicron este similară cu cea demonstrată pentru una dintre variantele inițiale SARS-CoV-2. Astfel, Paxlovid continuă să prevină replicarea SARS-CoV-2 indiferent de variantă, pe modele in vitro.
Al doilea studiu (preprint) a implicat folosirea unor teste bazate pe linii celulare pentru a evalua eficacitatea nirmatrelvir contra mai multor variante virale, pe baza determinării EC50 (concentratia unui medicament care determină jumătate din răspunsul maxim). EC50 a fost de 16nM pentru Omicron comparativ cu 38nM pentru varianta originală, ceea ce confirmă menținerea activității antivirale in vitro. Rezultate similare au fost obținute într-un studiu derulat de Icahn School of Medicine din cadrul Mount Sinai în colaborare cu Pfizer.
- Mielita transversă, inclusă pe lista reacțiilor secundare asociate vaccinului COVID-19 produs de AstraZeneca
Agenția Europeană a Medicamentului a emis pe 14 ianuarie o recomandare pentru includerea în prospectul vaccinului a unei avertizări privind riscul de mielită transversă, o reacție secundară rară determinată de inflamația măduvei spinării. EMA precizează că profilul risc-beneficiu rămâne neschimbat, dar identifică o relație de cauzalitate între vaccinul AstraZeneca și inflamația spinală. O decizie similară din partea EMA a fost emisă în octombrie 2021 pentru vaccinul Johnson&Johnson.
Mielita transversă este o afecțiune neurologică ce presupune afectarea tecii de mielină care învelește fibrele nervoase. Semnele și simptomele (ex. slăbiciune musculară, disfuncții ale vezicii urinare, tulburări senzitive etc.) apar în decurs de ore/zile și progresează pe parcursul mai multor săptămâni. Comitetul EMA (PRAC) a evaluat toate datele disponibile în literatura științifică, datele din bazele de date Europene (EudraVigilance) și internaționale pentru emiterea acestei recomandări.
- Peste două treimi din efectele secundare raportate după vaccinarea COVID-19 pot fi atribuite efectului nocebo
O meta-analiză realizată în SUA, incluzând date din 12 studii clinice care au evaluat vaccinuri COVID-19, indică faptul că efectul nocebo determină 76% din reacțiile adverse comune după prima doză și aproximativ 52% după cea de-a doua doză. Efectul nocebo apare atunci când sunt experimentate efecte secundare după un tratament fără efecte farmacologice.
Studiul publicat în JAMA arată că, după prima doză de vaccin, peste 35% din cei aflați în grupul placebo au experimentat efecte secundare sistemice (durere de cap, oboseală, febră) și 16% au raportat afecțiuni localizate, cum ar fi durerea, tumefacția, înroșirea zonei în care s-a făcut injecția. Dintre cei care au primit prima doză de vaccin, 46% au raportat reacții sistemice și două treimi au raportat durere la locul injectării sau alte simptome localizate.
După a doua doză, rata de reacții sistemice a fost de două ori mai mare în grupul care a primit vaccinul comparativ cu grupul placebo (61% versus 32%). Diferența a fost și mai mare pentru simptomele localizate: 73% în cazul celor care au primit vaccinul versus 12% în grupul placebo).
Integrând aceste date s-a observat că două treimi din efectele secundare frecvente, raportate în studiile care au evaluat vaccinurile COVID-19, pot fi atribuite efectului nocebo. Autorii studiului menționează că informarea publicului despre potențialul efect nocebo ar putea reduce îngrijorările asociate vaccinări și impactul acestui efect.
- Pierderea mirosului și gustului în urma COVID-19, asociată cu anumite variante genetice
Persoanele care au anumite variante genetice la nivelul cromozomului 4 au un risc cu până la 11% mai mare de a-și pierde mirosul și gustul în urma infecției COVID-19. Studiul, publicat în Nature Genetics, a inclus 70.000 de adulți testați pozitiv pentru COVID-19 din baza de date 23andMe. 68% dintre aceștia au raportat pierderea gustului și mirosului. Femeile și grupele de vârstă mai tinere au prezentat mai frecvent aceste simptome. Datele au fost analizate prin studii GWAS.
Genele UGT2A1, UGT2A2 codifică enzime care metabolizează substanțele odorante, fiind exprimate în țesutul epitelial olfactiv. Infecția COVID-19 ar putea afecta un locus din proximitatea celor două gene, care influențează modul în care acestea sunt reglate.