Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre „Deltacron”, varianta hibridă a SARS-CoV-2
Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 22 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Persoanele vaccinate care au trecut prin infecția cu Omicron au o protecția redusă față de reinfectare sau față de alte variante
„Legat de virusul gripal, avem informații de peste 100 de ani, iar în legătură cu vaccinul anti-gripal avem nu doar informații, dar și o experiență practică începând cu anii 1940, cu Al Doilea Război Mondial, iar apoi vaccinarea recomandată adulților începând cu anii 1950-1960. Avem zeci de ani în care ne-am uitat la virusurile gripale și am început cumva să înțelegem modul în care evoluează și se transformă. Cu toate acestea, rarisim ajungem la o eficacitate de 50%. Dacă revenim la SARS-CoV-2, avem 2 ani de când studiem acest virus. Desigur, nu putem avea aceeași înțelegere asupra dinamicii, cum o avem în legătură cu virusul gripal, dar avem la dispoziție tehnologii care ne vor ajuta să comprimăm cât mai mult timpul – secvențierea, analiza de date, capacitatea de a adapta vaccinurile mai repede.
Dacă ne uităm când a apărut varianta Omicron, cei doi producători de vaccinuri au fost foarte optimiști, spunând că vom avea în 100 de zile, în trimestrul 2, un vaccin pe piață. Lucrurile nu au stat așa pentru că datele preclinice nu au fost atât de încurajatoare pe cât se spera. Asta ține de varianta Omicron, mai degrabă, decât de capacitatea celor două companii de a aduce niște vaccinuri foarte eficace pe piață. De aceea insist pe nevoia de a înțelege modul în care virusul evoluează, chiar dacă suntem în zona probabilităților.
Despre gripă noi am avut nevoie de 10 ani pentru a înțelege că este o infecție cu caracter sezonier, că apare iarna, că trebuie să începem să ne vaccinăm începând cu luna septembrie, eventual octombrie, și că avem acest risc în perioadele cu temperaturi scăzute. Ne luăm informația despre iarnă din emisfera nordică și informația despre virusul care circulă pe baza celui care circulă iarna din emisfera sudică de dinainte, când în emisfera nordică e vară. Așa se întâmplă lucrurile pentru virusul gripal. În legătură cu SARS-CoV-2 noi nu avem niciun argument care să spună că are o sezonalitate sau un anumit ciclu. În doi ani de zile am avut, în funcție de țară, între 5-7 valuri epidemice. Dacă am considera că SARS-CoV-2 este un virus sezonier, ar fi trebuit ca în 2 ani de zile să avem iarnă de 5 sau 7 ori.”
Analiză UK Biobank: chiar și cazurile ușoare de COVID-19 sunt asociate cu modificări structurale la nivel cerebral
„Pierderea de materie cenușie este un proces care se întâmplă zilnic, însă în cazul infecției cu SARS-CoV-2 acest proces este accelerat, așa se explică de ce apar astfel de probleme neurologice. UK Biobank este o bancă de date, de informații de tot felul, care privesc sănătatea persoanelor din Marea Britanie, de aceea a și fost posibil un astfel de studiu.
Este nevoie de date provenind din urmărirea în timp a acelor persoane, înainte și după ce au fost infectate cu SARS-CoV-2. Urmărirea înseamnă urmărire clinică, prin diverse tipuri de analize de laborator, dar foarte important analize imagistice. E foarte important să existe imaginea CT sau RMN a persoanei respective atât înainte, cât și după infecția cu SARS-CoV-2. De aceea este atât de important să ai genul acesta de bio-bănci.
Modurile în care pot fi utilizate aceste date sunt multiple și ne arată de ce este imposibil ca în România să realizezi astfel de studii. Nu avem nici măcar dosar electronic al pacientului în care să spunem că măcar avem o descriere a imaginilor, dacă nu chiar imaginile și nu avem astfel de bănci pe care să le accesăm care să aibă și imagistică.”
O variantă hibridă a SARS-CoV-2 (Deltacron) detectată în mai multe țări din Europa și în SUA
„Trebuie să ne uităm cu atenție la noua variantă hibridă, să nu ne speriem și să luăm din capul locului informația că numele Deltacron a fost dat de media în ideea de a simplifica totuși comunicarea pe acest subiect, nu este o variantă care să fie denumită așa de OMS. Ar trebui să aibă o literă grecească, cred că încă nu are, dar trebuie să-i spunem cumva acestei variante care reprezintă de fapt o categorie de combinații posibile între Omicron și Delta.
Din această categorie, de fapt, s-au desprins trei entități, nu le-aș numi nici variante, nici sub-variante, nici tulpini. Sunt trei entități care, după numele de cod, se numesc XE, XD și XF. XD este entitatea care teoretic atrage mai mult atenția pentru că a luat de la Delta destul de mult din materialul genetic care duce la sinteza unor proteine implicate în patogeneza ridicată a variantei Delta, respectiv în generarea de cazuri grave. Celelalte două entități, XE și XF, au preluat mai degrabă de la Omicron, inclusiv proteina Spike, ceea ce ne duce cu gândul că s-ar putea să se comporte foarte aproape de Omicron, adică să nu dea forme mai grave de boală, să se răspândească mai mult și cumva să avem o anticipare asupra modului în care se vor comporta.
Acestea sunt datele din această săptămână, dacă ar trebui să reținem două litere ar fi XD, fără ca asta să însemne că în acest moment, această entitate pune probleme de sănătate publică pe undeva în lume sau determină forme mai grave de boală sau reușește să infecteze persoane vaccinate cu trei doze, mai mult decât Omicron.”
Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:
- Nu există nicio garanție că SARS-Cov-2 va evolua în variante mai puțin contagioase sau care să provoace forme de COVID-19 mai puțin severe
- Moderna a depus cererea pentru autorizarea în regim de urgență a unei doze suplimentare din vaccinul ARNm contra COVID-19
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre importanța practicării măsurilor de protecție individuală în continuare, inclusiv a purtării măștilor faciale
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre originea naturală a virusului SARS-CoV-2
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre dubla nouă normalitate generată de război și pandemie